Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, s-a întâlnit vineri cu o delegaţie a consorţiului Korea International Nuclear Kepco, din care au făcut parte prof. dr. Kun Mo Choung, preşedintele Comisiei Nucleare – Korea şi preşedinte al Kepco International Nuclear şi prof dr. Jong Soonuk, vicepreşedinte al Global Em Power System Nuclear – Korea, potrivit MECMA.
În cadrul întâlnirii, partenerii coreeni au prezentat ministrului Ariton portofoliul consorţiului, proiectele pe care le au în derulare, precum şi pe cele de viitor. În acest context, aceştia şi-au exprimat intenţia de a participa la construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
EnergoNuclear SA, compania de proiect care urmează să dezvolte aceste reactoare, a fost înfiinţată în anul 2009, prin promovarea unei structuri de acţionariat în care Nuclearelectrica urma sa deţină o cotă de participare de 51% din capitalul social, ceilalţi investitori în proiect deţinând participaţii după cum urmează: RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ câte 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola câte 6,2%.
Primul dintre cei şase investitori iniţiali din cadrul EnergoNuclear, acţionarul CEZ, îşi exprimase intenţia (prin notificarea transmisă pe 9 septembrie 2010) de a se retrage din proiect. La 19 ianuarie 2011, încă trei investitori – GDF Suez, Iberdrola şi RWE Power România – au notificat celorlalţi acţionari ai EnergoNuclear intenţia lor de a părăsi proiectul.
Nuclearelectrica a cumpărat recent, cu patru milioane euro, acţiunile pe care societăţile RWE, Iberdrola şi GDF Suez le deţineau (24,5% acţiuni cumulat) în societatea de proiect EnergoNuclear, care urmează să construiască reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă.
Totodată, reprezentanţii Nuclearelectrica spun că investitorii rămaşi în proiect, Enel şi ArcelorMittal, şi-au exprimat încrederea şi determinarea de a continua proiectul alături de statul român.
În prezent, proiectul este estimat la patru miliarde euro, iar compania de stat Nuclearelectrica deţine 85% din EnergoNuclear, compania de proiect care urmează să dezvolte aceste reactoare. Participarea statului român în proiect urmează să scadă până la 40%.
Totodată, valoarea investiţiei necesare construirii reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă va fi stabilită în urma ofertelor preliminare primite de la potenţialii contractori, potrivit datelor prezentate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Ministerul Economiei a anunţat la începutul acestei luni că termenul de realizare a viitoarelor reactoare 3 şi 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă este august 2013-iulie 2019, finalizarea acestora fiind astfel amânată cu încă doi ani faţă de ultimul termen anunţat.
Astfel, potrivit calendarului proiectului, între februarie 2011 şi martie 2012 se vor atrage în proiect noi investitori şi vor fi vândute către aceştia o parte dintre pachetele de acţiuni din cele deţinute de Nuclearelectrica. Apoi, până în luna iulie 2012, se va derula procedura de selectare a contractorului pentru ingineria, procurarea şi construcţia proiectului.
Viitoarele unităţi 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă ar urma să asigure un aport suplimentar anual de aproximativ 11 TWh energie nucleară livrată în Sistemul Energetic Naţional.
În prezent, România are două unităţi nucleare la centrala de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de câte 720 MW, centrală aflată în administrarea companiei de stat Nuclearelectrica, al doilea producător de electricitate din ţară. Potrivit Strategiei Energetice a României, centrala din Cernavodă ar urma să aibă alte două reactoare nucleare, cu o putere instalată asemănătoare.
