Ratele bancare continuă să fie un subiect de interes major pentru români, în contextul creșterii indicilor ROBOR și IRCC. Conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), indicele ROBOR la trei luni, utilizat în calculul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat miercuri la 5,91% pe an, față de 5,87% în ședința precedentă.
De asemenea, ROBOR la șase luni, utilizat pentru creditele ipotecare, a crescut la 5,95% (de la 5,92%), iar indicele ROBOR la 12 luni a ajuns la 5,98%, față de 5,96%.
Efectele creșterii ROBOR
Efectele creșterii ROBOR sunt resimțite direct de cei care au contracte de credit cu dobândă variabilă. De exemplu, pentru un credit ipotecar cu rată inițială de 2.021 lei, actualizarea ROBOR la valoarea de 5,91% poate aduce o creștere a ratei cu aproximativ 65 de lei, ajungând la 2.086 lei.
Irina Chițu, directorul Finzoom, explică faptul că aceste modificări nu afectează toate contractele simultan, deoarece actualizarea ROBOR are loc o dată la trei luni. „Foarte puține persoane vor prinde exact zilele acestea modificarea de ROBOR”, menționează ea.
IRCC, în creștere dar pe o traiectorie descendentă pentru viitor
Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este în prezent la 5,99%, calculat ca medie pentru trimestrul II 2024. Totuși, acesta este prognozat să scadă treptat în lunile următoare:
- De la 1 ianuarie 2025: IRCC va scădea la 5,66%, media trimestrului III 2024.
- De la 1 aprilie 2025: IRCC ar putea ajunge în jur de 5,5%, reflectând media trimestrului IV 2024.
Această scădere va aduce o ușurare pentru cei care au contracte de credit bazate pe IRCC, în contextul unei inflații în scădere.
De ce cresc dobânzile acum
Creșterea actuală a ROBOR este influențată de mai mulți factori:
- Fluxuri sezoniere de lichiditate: În această perioadă, firmele plătesc taxe la stat, ceea ce reduce lichiditatea din bănci. Totuși, situația se va stabiliza odată cu plata pensiilor și a salariilor bugetarilor, când lichiditatea se va reface.
- Percepția de risc de țară: Rezultatul primului tur de alegeri și alte incertitudini economice au amplificat riscurile.
- Creșterea salariului minim: Aceasta poate alimenta inflația, punând presiune pe creșterea dobânzilor.
Pentru cei afectați de fluctuațiile ROBOR sau IRCC, refinanțarea cu dobândă fixă rămâne o alternativă viabilă. Dobânzile fixe actuale, de aproximativ 5%-6%, sunt mai avantajoase pe termen lung, în comparație cu dobânzile variabile, care pot ajunge la 7%-10%.
Previziuni pentru anul viitor
Specialiștii estimează că, dacă inflația continuă să scadă, dobânzile ar putea rămâne în intervalul 5,5% – 7,5%. BNR menține dobânda de politică monetară la 6,5%, iar reducerea acesteia este condiționată de o scădere consistentă a inflației pe o perioadă mai lungă.
Până atunci, consumatorii trebuie să fie prudenți, să își analizeze opțiunile și să se asigure că aleg cea mai bună variantă de creditare sau refinanțare.