Impactul economic negativ al inegalității de gen și de șanse este recunoscut la nivel global. Banca Mondială demonstrează că economiile lumii pierd un total de 172 trilioane $ numai ca urmare a inegalităților de gen, sumă care, în numai doi ani, între 2018 și 2020, a crescut cu 12 trilioane $[1].
Care sunt direcțiile pentru România? O dezbatere națională recentă, WePreneur Challenges – Egalitatea de gen și de șanse pentru femei, organizată de grupul de inițiativă în politici publice VERTIK, a validat nevoia unui set de indicatori pentru măsurarea și evaluarea egalității de gen în România, subliniind, în același timp, cum anumite state europene reușesc să dubleze activitatea antreprenorială feminină.
Invitatul special și, totodată, partenerul principal al dezbaterii, Marta Zycinska, Vicepreședinte Comunicare și Marketing CEE Mastercard, a prezentat rezultatele studiului global derulat de Mastercard[2], Indicele Mastercard pentru Antreprenoriat Feminin[3], care descifrează metodic și foarte concludent factorii care generează creșterea antreprenoriatului feminin.
De exemplu, pentru prima dată în istoria studiului, Israel a urcat de pe locul 4, ocupat în 2019, pe prima poziție în clasamentul global privind avansul femeilor în business, dat fiind că asigură cel mai bun mediu economic din lume pentru femei. Israel a urmărit obiectvul de a dubla numărul de femei antreprenor în decurs de doi ani, iar succesul a fost determinat de sprijinul instituțional consistent acordat întreprinderilor mici și mijlocii. Scorul obținut de Israel în ceea ce privește sprijinul acordat IMM-urilor a evoluat spectaculos, de pe locul 42 în 2019, pe prima poziție în 2020.
România este și ea inclusă în acest studiu, ocupând locul 40 în 2020, în coborâre cu 6 poziții față de 2019, din pricina condițiilor mai puțin favorabile pentru mediul de afaceri, cu decalaje de gen mai acute în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, incluziunea financiară și oportunitățile academice. Peste 20% (mai bine de un sfert) dintre business-urile românești sunt deținute de femei, fapt ce plasează România pe locul 20 în topul țărilor cu cel mai ridicat procent al afacerilor deținute de femei. Astfel, observăm că româncele sunt ambițioase și vor să conducă afaceri, însă numărul acestora este disproporționat în comparație cu sprijinul pe care îl primesc, și sunt o serie de factori de subliniat aici.
Există anumite modalități eficiente de îmbunătățire a acestui sprijin: mai multe resurse pentru femei antreprenor, dublate de politici legate de gen, programe pentru educație superioară, acces la educație și o infrastructură mai bună precum. De asemenea, și aspectul socio-cultural este foarte important, multe state din top respectând antreprenoriatul feminin la nivel social, aspect care le ajută pe femei să aibă curaj. Așadar, este necesară nu doar conturarea de politici publice, cât și educarea mediului social și insuflarea încrederii în antreprenoriat.
[1] World Bank 2020, https://www.worldbank.org/en/news/press-release/2020/03/03/world-could-achieve-gender-dividend-of-172-trillion-from-closing-lifetime-earnings-gaps
[2] Mastercard Index of Women Entrepreneurship 2020.
[3] Indicele Mastercard are aceeași metodologie de 4 ani și include din 2020, 58 economii globale, echivalentul a 80% din forța de muncă globală a femeilor. Datele agregate provin de la UNESCO, Banca Mondială, Organizația Internațională de Muncă, Forumul Economic Mondial și CEDO.
