Miercuri, premierul a anunţat o posibilă scădere a TVA generală de anul viitor cu cel mult trei la sută – măsură agreată de economişti după cum am arătat în ediţia de ieri a cotidianului nostru, după care joi premierul a vorbit de majorarea, anul viitor, a salariului minim la un nivel de 1.200 de lei. Salariul minim brut va fi majorat anul viitor de la 1.050 lei, cât va fi începând cu luna iulie a acestui an, la 1.200 lei, a anunţat premierul Victor Ponta. De la 1 ianuarie acest an, salariul minim brut a fost fixat la 975 lei şi urmează să fie majorat cu încă 75 lei din luna iulie. „Cred că stabilirea unei limite din ce în ce mai ridicate a venitului minim care poate fi acordat pentru muncă, implicând mai departe taxe, este o măsură cu care putem mişca în mod concret nişte lucruri“, a spus Ponta, la o conferinţă pe tema Planului de Combatere a Sărăciei.
Majorarea salariului minim ridică întrebarea: duce măsura într-adevăr la micşorarea sărăciei? Economiştii avertizează asupra unor aşa-zis efecte adverse ale măsurii. „Măsura va lovi exact în cei săraci, în persoanele slab calificate, în cei tineri“, spune Cristian Păun, profesor de economie. La absolvirea unei facultăţi sau la începerea carierei profesionale un tânăr primeşte deseori salariul minim. Acesta crescând angajatorii vor fi descurajaţi să îi angajeze, în condiţiile în care rata şomajului în rândul tinerilor este de 30%. Decât să aducă noi angajaţi, managementul va prefera să impună prestarea activităţilor care ar fi necesitat personal nou angajaţilor existenţi. Păun afirmă că tentaţia creşterii salariului minim aparţine oricărui partid de stânga şi sunt vizaţi în special angajaţii din sectorul bugetar. Efectele asupra bugetului vor fi negative căci va creşte şomajul.
Un studiu coordonat de către economistul Liviu Voinea la solicitarea Blocului Naţional Sindical pretindea însă că majorarea salariului minim duce la creşterea resurselor bugetare. Anume taxele şi impozitele puse pe un salariu mai mare aduc bani la buget. Studiul efectuat acum doi ani analiza efectele majorării salariului minim asupra efortului financiar al unei firme, dar şi asupra bugetului de stat. Concluzia era că o majorare a salariului minim cu 50 de lei, de la 600 la 650 de lei ar aduce suplimentar bugetului de stat 605 milioane lei. Studiul pare însă să nu ia în calcul o posibilă creştere a şomajului cu o implicită reducere a veniturilor bugetare, în situaţia creşterii salariului minim.
Semne de întrebare persistă și în privinţa utilităţii măsurii din punct de vedere a combaterii sărăciei. Potrivit unei analize oficiale, şomajul, nu nivelul salariului minim, reprezintă principala sursă de sărăcie pentru populaţia de vârstă activă. Dacă vrei să combaţi sărăcia trebuie mai degrabă să oferi locuri de muncă sau surse de venit celor din zonele rurale, activi în agricultura de subzistenţă, decât să creşti salariul minim primit de angajaţi.
De altfel studiul menţionat afirmă că riscul de sărăcie pentru persoanele neocupate este de 6 ori mai mare decât cel pentru persoanele angajate.
Mai mulţi economişti – cadre didactice, analişti şi manageri, au publicat în decembrie o scrisoare deschisă adresată Guvernului prin care solicitau amânarea deciziei de creştere a salariului minim, arătând că această măsură va afecta în principal populaţia slab calificată şi tinerii care caută un loc de muncă. În scrisoare se menţiona că rata şomajului în rândul tinerilor este de aproape 4 ori mai mare decât rata generală a şomajului (23,9% faţă de 6,7%), iar „munca la negru“ a luat proporţii îngrijorătoare. Semnatarii arătau că, prin creşterea salariului minim de la 700 lei în 2012 la 900 lei în prezent şi la 1.050 lei în 2015, nivelul acestuia se va majora cu peste 50% în doar câţiva ani, în timp ce creşterea Produsului Intern Brut (PIB) este estimată la 9%. Potrivit calculelor făcute de „România liberă“, salariul minim brut pe economie a crescut în doar 9 ani de trei ori în timp ce salariul mediu brut s-a majorat de două ori.
