Cristina PRUNĂ, Vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor și Vicepreședinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, Camera Deputaților, a anunțat, în premieră, că propune înființarea unei comisii speciale la nivelul Parlamentului care să discute modificarea Legii offshore, care ar permite exploatarea gazelor din Marea Neagră, în cadrul conferinței Fit for 55/România și Planul UE pentru o tranziție verde, organizată de Financial Intelligence.
Modificarea Legii offshore a fost și rămâne un angajament al USR, a spus Cristina Prună: “Faptul că am ajuns aproape de finalul anului și nu am început discuțiile de modificare a Legii offshore nu e un lucru cu care să ne mândrim, dimpotrivă. Pentru că există această instabilitate guvernamentală, aș vrea să fac o invitație: să co-inițiem înființarea unei comisii speciale la nivelul Parlamentului care sa discute acest proiect de lege. Am mai avut în trecut astfel de comisii și pentru Codul electoral sau alte chestiuni. Ar fi o comisie în care Ministerul Ffinanțelor, Ministerul Energiei, ANRM și alte instituții publice să vină și să discute cu parlamentari de specialitate, atât pe finanțe, cât și pe zona de energie. Scopul ar fi să co-inițiem în Parlament o lege care să aibă o susținere cât mai largă. Vorbim de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale, dar noi totuși avem rezerve importante în Marea Neagră, care nu sunt exploatate. Suntem în momentul cheie 2021, în care putem să vorbim cu maturitate despre modificările acestei legi și ce ar trebui să se întâmple astfel încât să avem o lege care să permită exploatările de gaze din Marea Neagră.”
Potrivit parlamentarei, înființarea comisiei nu se poate face de la nivelul unui singur grup parlamentar și nici nu ar fi aceasta intenția: “Invit, astăzi, reprezentanții celorlalte grupuri parlamentare să se alăture acestui demers și să facem o dezbatere cat se poate de transparentă, cat se poate de corectă și, în final, să avem un proiect de lege. Stiu că s-a lucrat și la Guvern, am așteptat o lege care să vină de la guvern sau măcar un draft pe care noi, Parlamentul, să-l discutăm. Această comisie ar fi cadrul perfect.”
Cristina Prună a menționat că proiectul va trebui să treacă prin circuitul parlamentar: ”Ținând cont că, 10 luni de zile, nu s-a întâmplat nimic, comisia este un bun început și un loc unde această lege ar putea să fie discutată și apoi să ajungă în circuitul parlamentar și să fie și adoptată. Cred că am putea să facem lucrul acesta în următoarea lună și jumătate, nu văd absolut nicio problemă în avea adoptată această lege, dacă începem acum și avem un cadru propice dezbaterilor. ”
Potrivit Petrom, modificarea pana la finalul anului a Legii Offshore este esentiala pentru extractia gazului natural din proiectul Neptun Deep. Operatorii așteaptă aceste modificări pentru a lua o decizie de investiții.
În proiectul de mare adâncime Neptun Deep, explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi.
Cristina Prună a mai spus: ”Legea offshore poate să permită exploatarea gazelor din Marea Neagră, iar gazul este un combustibil de tranziție. Până la urmă, și statul român are aceeași viziune prin diferitele documente pe care le-a elaborat de-a lungul timpului. Celelalte alternative sunt tot ce înseamnă energia verde. Din păcate, în momentul de față, cadrul legislativ nu este unul care să permită dezvoltarea de noi proiecte. (…)
Evident și energia nucleară este energie curată și ne poate asigura, de asemenea, necesarul de energie pe viitor și stabilitatea sistemului energetic”.
Pactul Verde European și Fit for 55 nu sunt opționale, ci sunt angajamente pentru România, a mai spus Cristina Prună: “Trebuie să ne uităm la ceea ce lăsam în urmă generațiilor viitoare, însă nu ar trebui să lăsăm în urmă o planetă sărăcită, oameni în sărăcie, fie că vorbim de sărăcie energetică sau de alte tipuri.
România, în momentul de față, este nepregătită pentru 55 și este încă departe de a fi pregătită. (…)
Pandemia a accelerat planurile Bruxelles-ului de a reduce emisiile de carbon până în 2030, respectiv 2050. Acest lucru se traduce în revizuirea mai multor directive – este vorba despre taxarea carburanților, despre introducerea unui mecanism de taxare a carbonului din anumite produse de import la granița cu Uniunea Europeană – oțel, ciment, aluminiu etc.
Acest lucru poate părea o politica bună, dar sunt și niște minusuri acolo. De aceea, cred că e nevoie de o dezbatere cât mai largă, inclusiv aici în Romania, nu numai la Bruxelles.“
Deși pare greu de înțeles pentru majoritatea cetățenilor europeni și români, această nouă schimbare de paradigmă va avea un impact serios asupra economiei, asupra vieților noastre, a mai spus parlamentarul: “Asta se traduce în plata poluării pe care o emit anumite sectoare de activitate – sectorul maritim, rutier, aerian, energetic etc.
Lucrul acesta comportă anumite riscuri, cum ar fi afectarea competitivității industriei românești și mutarea anumitor industrii către alte continente, de pildă Asia, precum și afectarea locurilor de muncă în Europa, dar și aici în România. Dacia Spring, prima Dacie electrică este produsă în China. Poate e un lucru pe care l-am luat ca un fapt, dar dacă stam si ne uitam pe termen lung și vrem sa facem tranziția către vehiculele electrice, lucrul acesta nu este îmbucurător. Ar trebui să ne gândim mult mai atent la cum putem să îmbunătățim lucrurile pentru ca fabrici de baterii să apară aici în România. Vestea bună e că avem resurse de grafit, din care se obține grafenul care intră în compoziția bateriilor. În ultimele luni, chiar de la Ministerul Economiei, fuseseră făcuți pași pentru exploatarea acestei resurse. În ultimele săptămâni, am văzut că a fost stopata această inițiativă. Sper că o să există o înțelegere și o înțelepciune astfel încât să ducem acest proiect înainte și să creăm cadrul pentru ca fabricile de baterii să apară și aici, în România, și să continuăm industria constructoare de mașini. Evident, există și fonduri europene pentru a putea face investiții și a ne reduce emisiile de carbon. Putem să creăm un cadru legislativ stabil predictibil care să permită apariția acestor investiții.“
Anul acesta, prețul energiei electrice și al gazelor naturale au început să crească, iar, în mare parte, și politicile europene au avut o contribuție, a mai spus Prună: “De asemenea, creșterile de prețuri la energie se reflectă în creșterea prețurilor pe lanț. În luna octombrie, inflația a fost undeva la 8 la sută.
Dacă nu acționăm imediat pentru a atenua acest efect al politicilor verzi, riscul este să creăm mai multă frustrare în rândul populației, să pierdem trenul tranziției verzi și, la final, factura să o plătim noi toți.
Există fonduri europene. Trebuie ca și Parlamentul și Guvernul să acționeze asupra cadrului legislativ, astfel încât aceste fonduri să fie accesate și să se transforme în investiții. Acesta este obiectivul final, să avem cât mai multe investiții în toate sectoarele, prin fonduri europene. “
În opinia Cristinei Prună, în zona de energie, Guvernul ar trebui operaționalizeze Fondul de modernizare, peste 10 miliarde de euro pe care trebuie să le folosim până în 2030: “Din păcate, am pierdut prea mult timp. Am încredere că, la un moment dat, o să existe acest cadru, o să existe ghidurile, schema de suport, astfel încât piața să poată să acceseze aceste fonduri europene, care să se traducă în noi capacități de producție de energie electrică și, evident, tot ce înseamnă eficiență energetică și modernizarea sistemului energetic, în general. “
Cristina Prună a mai spus că speră ca europarlamentarii români să să se bată pentru a obține mai mulți bani pentru tranziția justă. Ea a mai spus că trebuie opreaționalizate cât mai rapid programele de investiții care se vor desfășura prin PNRR.
Ea a mai adăugat că este întârziată și transpunerea Directivei 944: “Aici există și posibilitatea să avem o lege în parlament. Sa o inițiem în Parlament, astfel încât și contractele bilaterale pe termen lung să fie posibile și să eliminăm monopolul OPCOM și celelalte lucruri atât de necesare pentru crearea cadrului investițional, care să permită apariția de noi capacități de producție.”
Ea a mai amintit că investițiile în sectorul regenerabil au stagnat, menționând că lucrează la o lege în ce privește eliminarea birocrației privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol, pentru noi investiții atât în sectorul regenerabil, cat și în cel de stocare.
