Într-o piață dominată de câteva mari agenții, cu afaceri anuale de zeci de milioane de euro, fiecare, lupta pentru „cel mai bun vânzător de vacanță“ ar putea părea strânsă. La prima vedere. Dar nu este chiar așa. Privind dintr-un alt unghi, tour-operatorii se completează și-și stabilesc foarte clar un public țintă care, de cele mai multe ori, revine în ograda aceleiași agenții. „Nu este o piață foarte stratificată, așa cum se întâmplă în alte industrii. Delimitările sunt clare. În afara celor cu afaceri de milioane de euro, există și agenții mici, nișate, care fac profit la o cifră de afaceri de câteva sute de mii de euro“, explică Traian Bădulescu, consultant în turism.
Piața crește încet, dar sigur
Oricum ar fi, turismul a înregistrat creșteri anul acesta. Nu spectaculoase, până în 10%. Dar suficient cât să ducă această piață la peste un miliard de euro. Ca valoare. Mult? Puțin? „Se putea și mai bine“, cred tour-operatorii. Se referă, în special, la turismul intern care nu este exploatat la adevărata lui valoare. Cu alte cuvinte, România are un imens potențial în turism, dar nevalorificat. De ce? „Pentru că nu suntem coordonați, pentru că nu avem leadership. La nivel declarativ și politic se dorește, dar la leadership se vede că nu se poate. Lipsește o viziune clară, o mână puternică“, consideră Dragoș Anastasiu, preşedintele grupului Eurolines România şi TUI TravelCenter. Iar cel mai la îndemână exemplu este litoralul bulgăresc unde, anual, merg 600.000 de mii de turiști germani, în timp ce la noi ajung doar câteva mii. De ce au reușit bulgarii? „Pentru că au avut tăria să îi întrebe pe germani cum să facă turism. Și au acceptat“, spunea omul de afaceri într-un interviu anterior pentru Capital. Cu o mențiune: aproape 70% din cifra de afaceri a grupului deținut de Dragoș Anastasiu este adusă de activitatea companiei Touring Europabus România, care deţine reţelele de agenţii de turism Eurolinse şi TUI pe piaţa românească. În patru ani, Anastasiu a triplat cifra de afaceri, într-o perioadă în care mulți oameni din business vorbeau de criză. „Eu nu cred că e criză. Nu mai e criză din 2010. Asta e normalitatea“, mai spunea omul de afaceri. Iar normalitatea de care vorbește a dus la creșteri ușoare pentru industria locală de turism.
Business travel, o piață de 300 mil. euro
În tot acest tablou, segmentul de business travel, care înseamnă aproximativ 300 milioane de euro în România, începe să devină tot mai vizibil. Potrivit reprezentanților Happy Tour, dacă la nivel global o multinațională alocă anual un buget între 30 și 100 de milioane de euro pentru deplasările în inters de serviciu, în România, suma variază între 1 și 2 milioane de euro. Pentru același interval de timp, o companie cu capital românesc alocă în fiecare an o sumă cuprinsă între 300.000 și 500.000 de euro. De obicei, rezervările biletelor de avion sunt efectuate cu cinci până la șapte zile înainte de data plecării. În acest caz, la nivel mondial situația este similară. De asemenea, costul mediu al deplasărilor este de 300 de euro pentru o călătorie de două zile.
Cele mai multe companii care își trimit reprezentanții în călătorii în interes de serviciu sunt din sectoarele pharma, banking, energie și retail, potrivit Happy Tour. De asemenea, cel mai mare trafic de deplasări este înregistrat din București (90%), oraș urmat de Cluj Napoca și Timișoara. Traficul domestic reprezintă doar 8% din totalul călătoriilor de afaceri. Cursele long courier însumează 30% din totalul călătoriilor. Cu plecare din România, orașele către care se efectuează cele mai numeroase deplasări în scop de business sunt Viena, Londra, Paris, Istanbul și New York. „În funcție de contractele aflate în desfășurare ale companiilor, sunt ani în care reprezentanții unei anumite firme călătoresc cu regularitate către una sau mai multe destinații, odată încheiate aceste contracte călătoriile putându-se diminua foarte mult“, spune Javier Garcia del Valle, CEO Happy Tour.
„Locul 67 în lume“
Într-un studiu realizat de Mercury Research împreună cu Asociaţia Global Market Research, pentru prima jumătate a acestui an, România ocupă locul 67 în topul celor mai apreciate 84 de destinaţii de turism din lume. Țara noastră a obţinut scorul de 26 de puncte, chiar dacă numai 1% dintre străini au văzut, în ultimele 12 luni, oferte de vacanţă sau alte modalităţi de promovare pentru ţara noastră. Același studiu arată că destinaţiile pe care românii le-au întâlnit cel mai des în ofertele operatorilor sunt Grecia (49%), Turcia (38%) sau Bulgaria (36%). Mai mult, în Europa, liderul clasamentului este Austria (58 puncte), urmată de Italia (56), Croaţia (54), Norvegia (53), Grecia (52) şi Marea Britanie (52). Statistic, România a fost vizitată, în primele şapte luni ale anului, de peste 4,5 milioane de turişti români şi străini, cu aproximativ 5% mai mult decât în perioada similară din 2013. Puțin, comparativ cu alte țări europene. Nici Capitala țării nu stă prea bine. Raportul MasterCardGlobal Destination Cities Index, lansat în această vară, situează Bucureștiul pe poziția 90 din 132 de orașe, primul loc fiind ocupat de Londra. Potrivit Luciei Morariu, director general Eximtur și preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), „cu o promovare mai eficientă, Capitala ar putea deveni rapid o destinație atragătoare, turiștii bazându-se pe multiplele posibilități de distracție, dar și pe componenta de turism cultural pe care o poate dezvolta orașul sau pe numărul mare de evenimente, concerte și spectacole“. „Cred că dezvoltarea afacerilor și creșterea investițiilor străine vor aduce o creștere semnificativă Bucureștiului și ca destinație turistică, așa cum s-a întâmplat în anii 2006 – 2008“, spunea Morariu.
