Miguel Angel Ordonez a demisionat după ce reputaţia Băncii Naţionale a Spaniei a fost grav pătată de acuzaţiile că nu ar fi controlat suficient băncile comerciale, pline de credite neperformante după prăbuşirea pieţei imobiliare. Cea mai grea lovitură pentru guvernator a venit săptămâna trecută, când Guvernul a apelat la auditori independenţi, pentru a examina situaţia sistemului bancar.
Ordonez a încercat să apere reputaţia instituţiei pe care a condus-o în ultimii şase ani, dar fără succes: puterea i-a refuzat dreptul de a da explicaţii în faţa Parlamentului, scrie RFI Romania.
Acum, premierul Mariano Rajoy are doar două săptămâni la dispoziţie, până pe 10 iunie, să găsească un nou guvernator, credibil şi în Spania şi la Bruxelles, în ochii Comisiei Europene, de care Spania s-ar putea să aibă din nou nevoie de ajutor, pentru a evita colapsul total al sistemului bancar.
Deocamdată, Madridul spune că se va descurca singur şi va plăti din fonduri publice salvarea Bankia, estimată la peste 23 de miliarde de euro. Bankia nu este însă singura instituţie bancară cu probleme şi, în cazul în care costurile vor creşte, analiştii estimează că Spania va avea nevoie de sprijin extern.
Amploarea crizei din sistemul bancar spaniol
Bloomberg bunăoară vede în negru lucrurile: analiştii agenţiei de presă estimează că majoritatea băncilor spaniole îşi ascunde expunerea pe creditele imobiliare neperformante şi continuă să finanţeze dezvoltatori imobiliari „zombi”, aflaţi în situaţie de insolvenţă, încercând să amâne momentul la care vor fi obligate să constituie provizioane. Bloomberg estimează că aceste provizioane s-ar putea ridica la 30 de miliarde de euro. „Spania a adoptat o politică de «amână şi roagă-te». Magnitudinea problemei nu a fost cuantificată de nimeni, pentru că există presiuni uriaşe pentru ascunderea adevărului”, a declarat pentru cunoscuta agenţie preşedintele unei companii de servicii financiare din Madrid.
Potrivit datelor Ministerului Economiei, 184 de miliarde de euro din creditele şi activele legate de dezvoltatori imobiliari ale sectorului bancar spaniol sunt „problematice”, iar restul de 123 de miliarde ar fi performante.
Necesitatea constituirii de rezerve suplimentare pentru a acoperi eventuale pierderi nu poate fi negată, notează analiştii Nomura International, într-un raport recent. Dacă Spania ar urma modelul Irlandei, trecând la nerecuperabile creditele către dezvoltatorii imobiliari eşuaţi, băncile spaniole ar avea nevoie în cel mai bun caz de recapitalizări de 8,9 miliarde de euro, iar în cel mai rău caz de 76,5 miliarde, potrivit estimărilor Nomura.
În acest context, panica s-a extins pe burse: cele europene au deschis miercuri pe minus, investitorii temându-se că nici măcar Uniunea Europeană nu ar avea atâţia bani cât să acopere şi pierderile Spaniei, după cele ale Greciei. Deja costurile de finanţare plătite de Spania se apropie de nivelul critic de 7%, la care Grecia, Irlanda şi Portugalia au considerat că datoria de stat a devenit nesustenabilă şi au apelat la sprijin extern.
Situaţia Spaniei este cu atât mai gravă, cu cât economia spaniolă este în recesiune, şomajul se apropie de 25%, iar ultimele cifre oficiale indică faptul că redresarea e încă departe.
