Cele două capitale se află de mai multe zile într-o dispută legată de modalitatea optimă de a extinde atribuţiile FESF, un instrument esenţial prin care Uniunea Monetară speră să evite o contagiune a crizei datoriilor către state cum ar fi Spania sau Italia.
Franţa continuă să susţină soluţiile care implică Banca Centrală Europeană (BCE), în ciuda opoziţiei Germaniei şi a Institutului Monetar de la Frankfurt, a declarat vineri pentru AFP un diplomat european. În opinia Parisului, cea mai bună soluţie pentru a împiedica propagarea crizei, mai ales după o posibilă restructurare a datoriei Greciei, constă în achiziţionarea de către BCE a obligaţiunilor emise pe piaţa secundară de statele în dificultate, aşa cum se procedează de mai multe luni, precizează aceeaşi sursă.
BCE refuză să-şi asume în continuare această atribuţie, care a fost transferată din acest motiv către FESF. Însă dacă acest fond va trebui să răscumpere datoriile statelor în dificultate, atunci el va trebui consolidat, şi în acest caz Franţa propune din nou o soluţie care implică BCE, şi anume transformarea FESF în instituţie bancară pentru a se putea împrumuta de la BCE. Germania respinge această propunere, motivând că astfel s-ar încălca tratatele europene, nefiind de acord nici cu suplimentarea fondurilor de care dispune FESF, limitate la ora actuală la 440 de miliarde de euro.
Aceste diferenţe de opinii sunt unul dintre motivele care au condus la convocarea unui summit suplimentar al statelor din zona euro pentru miercuri, în speranţa că se va ajunge la un consens asupra unui plan complet de combatere a crizei datoriilor.
