În ultimele 18 luni, timp în care colapsul sistemului bancar a evoluat într-o recesiune la nivel mondial, o serie de prezumţii despre contabilitate, ale organizaţiilor şi ale societăţii, au fost puse în discuţie. Directorii financiari, altă dată reduşi la tăcere de aplombul investiţional al CEO-ului, sunt cei care dicteză azi reducerea cheltuielilor cu personalul sau eficientizarea fluxului de bani din firmă. Tot el condiţionează investiţiile de obţinerea unei linii de finanţare.
“În climatul economic actual, este clar că principiile de guvernare corporativă trebuie reevaluate radical. Deceniul de creştere economică, i-a ridicat în board pe CEO şi pe alţi membri ai consiliului, dar această evoluţie se apropie de sfârşit. În timp ce rolul acestora în board se diminuează, cel al directorului financiar se menţine şi chiar sporeşte”, notează autorii studiului. 53% dintre managerii chestionaţi în cardul studiului au spus că rolul departamentului contabil al companiei a crescut foarte mult anul acesta. 30% au fost de acord că rolul a crescut, 13% au fost neutri şi numai 3% dintre ei au spus că nu validează o astfel de evoluţie.
“Directorul financiar a devenit din ce în ce mai important în ultima vreme, ca un gardian al performanţelor financiare şi un jucător cheie în crearea valorilor durabile. Nu este întâmplător faptul că profesioniştii contabili sunt acum în consiliile de conducere ale celor mai mari organizaţii cotate la bursă din întreaga lume, iar rolul lor devine din ce în ce mai complex ”, spune Andreia Manea, Director ACCA pentru Europa de Sud-est.
Companiile se concentrează acum pe lichiditate. Fluxul de bani lichizi a urcat în lista de priorităţi a companiilor, devansând creşterea cotei de piaţă. „Niciodată, în ultimii 30 de ani de când activez n-am văzut o restricţionare atât de mare în ce priveşte lichidităţile sau liniile de credit”, spune, în studiu, Henk van Dalen, director financiar al grupului olandez de logistică TNT, companie care are o cifră anuală de afaceri de peste 11 miliarde de euro. El subliniază că probabil cel mai important lucru la această oră este să te asiguri că toată lumea din companie înţelege ce înceamnă cash-management, concept în jurul căruia trebuie să se organizeze toată activitatea.
“Este nevoie de o atenţie sporită la încasări şi la cheltuieli, până în cele mai mici detalii. Trebuie de asemenea să te asiguri că investiţiile sunt făcute din surse palpabile de finanţare. Este valabil şi pentru conducerile companiilor şi pentru autorităţile publice, care până în prezent obişnuiau să supravegheze doar încasările”, indică van Dalen.
Studiul se bazează pe o cercetare la care au participat peste 450 de manageri din lume care activează la companii precum Abu Dhabi National Energy Company, Fortis Bank, SIX Group, Virgin Mobile sau TNT.
Studiu de caz: Virgin Mobile USA
Virgin Mobile era un „canar în mina de cărbuni” în când recesiunea a lovit Statele Unite, spune John Feehan, directorul financiar al operatorului american de telefonie mobilă.
„Din octombrie 2007 gradul de utilizare din partea clienţilor oştri a început să scadă. |n loc să se retragă, compania noastră s-a folosit de scăderea pieţei pentru a identifica anumite ţinte de achiziţii. |n vederea optimizării unor costuri.”, explică Feehan. El a început să caute firme IT care aveau probleme. Ideea era să scape de unele cheltuieli către furnizori prin înglobarea lor în companie. Ca rezultat al acestor eforturi, a cumpărat operatorul Helio, pentru 39 de milioane de dolari. Virgin Mobile avea 400 de angajaţi, înainte să înglobeze Helio, o companie cu 600 de angajaţi. “Când am finalizat integrarea Helio, am ajuns iar la 400 de angajaţi, în total. Infrastructura a fost integrată şi ne aşteptăm ca, pe urma acestor acţiuni, să economisim 50 de milioane de dolari în următorii cinci ani”, spune Feehan.
El mai spune că nu pierde din vedere consolidarea pe piaţă, iar aceste economii îl ajută. „O parte din economii sunt îndreptate către clienţi. De exemplu, atâta timp cât eşti un client al nostru pentru cel puţin două luni, dacă ţi-ai pierdut slujba, îşi vom plăti serviciul pentru o perioadă de trei luni. Economiile realizate au devenit asfel pentru noi un avantaj competitiv „, explică Feehan.
Întârzierea investiţiilor este neesenţială
Cei mai mulţi dintre directorii financiari chestionaţi de realizatorii studiului ACCA spun că întârzierea investiţiilor este neesenţială, până la îmbunătăţirea condiţiilor economice, iar unele amânări se pot dovedi chiar esenţiale pentru bunul mers al afacerii. Deciziile de cheltuieli de capital sunt privite acum cu mai multă atenţie, având în vedere creşterea nivelului de nesiguranţă în rândul părţilor interesate şi, pe scară largă, a deficitului de capital, mai arată studiul citat.
