Scăderea dramatică a prețului acțiunilor băncii elvețiene, cu până la 30% miercuri, a sporit temerile legate de slăbiciunile din sectorul bancar internațional, mai ales după prăbușirea Silicon Valley Bank. Economistul Nouriel Roubini crede că prăbușirea Credit Suisse ar putea genera o nouă criză financiară, scriu The Guardian și Financial Times, motiv pentru care banca centrală elvețiană a intervenit pentru a-i oferi sprijin financiar.
Acțiunile băncii elvețiene, a doua ca mărime din țară, au scăzut miercuri cu peste 30% la un moment dat, până la un minim record de aproximativ 1,56 franci elvețieni pe acțiune, după ce investitorul său principal, Banca Națională Saudită (SNB), care deține 9,9%, a refuzat să-i ofere noi fonduri.
Acest lucru a agravat panica legată de potențialele probleme din întregul sector bancar mondial, care încă se resimte după prăbușirea Silicon Valley Bank (SVB), din SUA, precum și temerile legate de problemele continue ale creditorului elvețian, care au contribuit anul trecut la retrageri de miliarde de franci – cea mai mare pierdere anuală a băncii de la criza financiară globală din 2008 și până în prezent.
Clienții Credit Suisse – în principal clienți bogați și întreprinderi, mai degrabă decât oameni obișnuiți – au retras bani de la bancă de luni de zile, ceea ce a dus la ieșiri de numerar de peste 111 miliarde de franci elvețieni la sfârșitul anului trecut. Credit Suisse este al 17-lea creditor din Europa, după active, este mult mai mare decât SVB și este considerat de importanță sistemică pentru sistemul financiar mondial. În cele din urmă, o intervenție a fost necesară. Miercuri noapte, Credit Suisse a anunțat că va lua un împrumut de 50 de miliarde de franci elvețieni de la banca centrală elvețiană, o acțiune care, potrivit acesteia, îi va „consolida preventiv lichiditățile”, scrie Financial Times.
Această lichiditate suplimentară va sprijini banca în luarea „pașilor necesari pentru a crea o bancă mai simplă și mai concentrată, construită în jurul nevoilor clienților”, se arată în comunicatul Credit Suisse. Este vorba despre un plan de de restructurare radicală care presupune reducerea a 9.000 de locuri de muncă, separarea băncii sale de investiții și concentrarea pe gestionarea averilor. Banca a precizat că face, de asemenea, oferte de răscumpărare pentru datorii în valoare de aproximativ 3 miliarde de dolari.
Rămâne de văzut dacă intervenția va calma temerile investitorilor și prăbușirea burselor.
Acțiunile multor alte bănci europene s-au prăbușit și ele miercuri, pe fondul pesimismului general care a cuprins piețele. Fluctuațiile au declanșat întreruperi ale circuitului bursier și au dus la oprirea, pentru scurt timp, a tranzacțiilor cu acțiunile Société Générale, BNP Paribas, Monte dei Paschi di Siena și UniCredit. Creditorul elvețian UBS a scăzut cu 8,7%, iar Deutsche Bank din Germania a scăzut și el cu 9,2%. Cu toate acestea, scrie The Guardian, este important de reținut că prețurile acțiunilor reflectă mai degrabă sentimentul investitorilor decât soliditatea reală a bilanțurilor instituțiilor bancare.
Mișcările pieței pot însă determina clienții să intre în panică și să retragă numerar, o mișcare riscantă pentru băncile mai mici care se bazează mai mult pe numerarul clienților. Cel puțin teoretic, băncile mai mari, cum ar fi Credit Suisse, ar trebui să se afle într-o poziție mult mai solidă, în parte datorită regulilor guvernamentale și a testelor anuale de stres ale autorităților de reglementare, introduse după criza financiară.
Credit Suisse a fost considerată în general ca fiind veriga cea mai slabă dintre marile bănci europene, dar nu este singura care s-a confruntat cu o profitabilitate scăzută în ultimii ani. Economistul Nouriel Roubini, cunoscut sub numele de Dr. Doom pentru că a prezis criza financiară din 2008, a avertizat că orice potențial eșec al Credit Suisse ar putea fi asemănător cu prăbușirea băncii americane de investiții Lehman Brothers în august 2007, momentul care a declanșat criza bancară mondială. Unul dintre efecte este că, în prezent, piețele se așteaptă ca băncile centrale să se abțină de la o nouă majorare a ratelor dobânzilor, pe fondul temerilor că noi majorări ar putea crește presiunea asupra portofoliilor de investiții ale băncilor. Creșterea ratei dobânzilor în SUa a agravat problemele Silicon Valley Bank. Toți ochii sunt ațintiți prin urmare asupra Băncii Centrale Europene, care ar urma să anunțe joi o majorare de 0,5% a dobânzii, cu scopul de a combate inflația încă ridicată.
