„Reducerea cu 50% a datoriilor suverane înseamnă pierderi pentru sistemul bancar care a investit în aceste bonduri. Bineîn?eles, statele au anun?at deja că vor participa în această implicare a sectorului privat alături de ele cu 30 de miliarde euro”, a precizat Croitoru.
Consilierul guvernatorului BNR a adăugat că era nevoie de un set de măsuri care să refacă încrederea în pie?ele bancare ?i pe cea a datoriilor suverane.
„Cel mai important lucru este că se a?teptau propuneri care să fie incisive, coordonate între ele ?i credibile. Nevoia pe care trebuie să o satisfacă acest set de măsuri este să refacă încrederea pe două pie?e. (…) Investitorii , pie?ele vor analiza aceste lucruri ?i trebuie timp să vedem în ce măsură vor ajunge la concluzia că satisfac a?teptările. Pachetul de măsuri va fi evaluat de pia?ă ?i vom vedea dacă se reface încrederea sau nu”, este de părere Croitoru.
„S-a cerut o cre?tere a capitalizării băncilor din zona euro care au fost identificate în urma unei test de stres. S-a ob?inut acolo acceptarea ca această capitalizare să se facă fără a aduce atingere băncilor din economiile emergente ramase mai dinamice pentru zona euro. Dacă această capitalizare s-ar face cu extrageri de finanţare din aceste ?ări s-ar reduce poten?ialul de cre?tere. Este intui?ia mea”, a completat Croitoru.
Liderii din zona euro au ajuns la un acord în trei puncte, descris drept vital pentru a rezolva criza deficitelor din regiune şi care pare să fi fost primit bine de pieţe şi investitori, relatează BBC News.
În cadrul acordului, băncile au convenit să şteargă 50% din datoria elenă, ceea ce elimină un obstacol major din calea eforturilor europene de rezolvare a problemelor. Tot în cadrul acordul de joi, liderii UE au mai cerut băncilor din zona euro să suplimenteze fondurile de care dispun cu 106 miliarde de euro
