„Deocamdată nu vedem un val foarte mare de capitaluri, dar probabilitatea este destul de înaltă (…) În 2005 – 2008 când au fost intrări mari de capital nu ne-am comportat cum ar fi trebuit. Se poate face foarte puţin pentru a proteja competitivitatea prin preţ. Creşterea competitivităţii non-preţ înseamnă că toate reformele trebuie îndreptate către întărirea competiţiei şi a concurenţei pe piaţă. Până acum s-au făcut prea puţine, dacă mă întrebaţi să dau un exemplu aş spune doar noul Cod al Muncii”, a spus Croitoru la un seminar organizat de CFA România.
În opinia lui Croitoru, Guvernul trebuie să facă loc sectorului privat, mai ales că în perioade de creştere economică, deficite mai mici nu înseamnă neapărat cheltuieli publice mai mici.
Oficialul băncii centrale a arătat că toate statele emergente se confruntă cu presiuni inflaţioniste, mai ales prin inflaţie importată, care pun probleme băncilor centrale, iar aprecierea monedei ajută doar temporar la aplanarea inflamării preţurilor de consum.
Consilierul guvernatorului BNR a explicat că pe termen lung, intervenţiile pe piaţa prin cumpărarea de valută urmată de sterilizare s-au dovedit neproductive, întrucât se ajunge în cele din urmă la rate destul de înalte ale dobânzilor.
„Sterilizările masive se transformă în pierderi cvasi-fiscale ale băncilor centrale, care sunt până la urmă deficite publice, deci se reflectă cumva tot în inflaţie”, a continuat Croitoru.
El crede că banca centrală se va confrunta cu o creştere a rezervelor dincolo de ce ar dori sau chiar ar anticipa, ceea ce va face ca BNR să rămână în poziţia de debitor net.
„Este mixul de politici sustenabil? Probabil că nu, pentru că are un defect. Consecvenţa măsurilor macro-prudenţiale va întări stabilitatea şi va da încredere investitorilor privind stabilitatea pe termen lung, ceea ce va atrage şi alte capitaluri. Acestea vor crea presiuni şi mai mari pe apreciere. Am îndoieli că băncile centrale vor continua această apreciere, şi cred că vor dori să intervină, pentru a stimula creşterea economică, dar ar fi echivalent cu schimbarea focusului de la inflaţie la competitivitate”, a explicat Croitoru.
Consilierul guvernatorului Mugur Isărescu crede că în ciuda aprecierii monedei naţionale motorul actual al creşterii economice, care este reprezentat de exporturi, va avea o contribuţie „mai lentă”, dar va rămâne consistent.
Săptămâna trecută, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la 6,25%, pentru a opta şedinţă consecutiv, şi nivelul actual al rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi valută ale instituţiilor de credit.
Totodată, BNR a revizuit în urcare prognoza de inflaţie pentru 2011 de la 3,6% la 5,1%, cu mai mult de un punct peste limita superioară a intervalului de variaţie ţintit, de 2-4%. Banca centrală a urcat şi prognoza pentru inflaţia de anul viitor de la 3,2% la 3,6% Pentru ambii ani, BNR a stabilit o ţintă de inflaţie de 3% plus/minus un punct procentual.
Noua prognoză de inflaţie pentru acest an arată că ţinta de inflaţie va fi ratată pentru al cincilea an consecutiv.
Leul s-a apreciat în raport cu euro cu 4,3% de la începutul anului, iar în luna aprilie a atins minimul din martie 2010, de 4,0735 lei/euro.
Banca Naţională a României a publicat joi un curs cu 1,55 bani mai mare, de 4,0997 lei/euro, iar la începutul sesiunii de vineri, leul s-a apreciat uşor, susţinut de datele privind creşterea PIB în primul trimestru.
