‘Ne gândim la un sistem de pensii ocupaţionale care, în anii următori, ar putea diversifica pensiile private, mai ales că Pilonul III (de pensii private facultative – n.r.) nu a avut un succes prea mare până astăzi, raportat la potenţialul pieţei’, a afirmat vicepreşedintele CSSPP.
Acesta a arătat că, la sfârşitul lunii trecute, Pilonul III de pensii facultative administrate privat avea 281.074 participanţi, iar suma introdusă în sistem totaliza 542,4 milioane lei, în timp ce Pilonul II de pensii private obligatorii avea 5,7 milioane de participanţi cu 8,5 miliarde lei.
Pe de altă parte, după cum au remarcat specialiştii, dintre cei 5,7 milioane de persoane înscrise în sistemul pensiilor private obligatorii, doar 3,6 milioane aveau conturi active, în timp ce numărul total al salariaţilor din România se ridică la circa 4,1 milioane.
‘Fondurile private de pensii sunt o oglindă fidelă a pieţei muncii, prin numărul de participanţi, numărul de conturi goale şi valoarea totală a contribuţiilor’, a subliniat vicepreşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), Mihai Coca-Cozma.
Potrivit reprezentantului APAPR, numărul de conturi goale de pe Pilonul II a crescut.
‘S-a pornit de la aproximativ 30% şi s-a ajuns ca, în prezent, aproximativ 38% dintre conturi să nu mai primească lunar contribuţiile’, a arătat Mihai Coca-Cozma.
Valoarea activelor nete în sistemul de pensii private a depăşit, în august, valoarea de 2 miliarde euro, ajungând la 2,022 miliarde euro, din care 1,9 miliarde euro de la Pilonul II şi 122 milioane euro de la Pilonul III, a precizat vicepreşedintele CSSPP.
Valoarea medie a unui cont activ de pe Pilonul II cu pensii administrate privat era, la 31 august de 562 euro, iar pentru pensiile facultative (Pilonul III) de 432 euro.
Structura investiţiilor celor nouă fonduri pe pensii private din cele 18 cu care a pornit sistemul în 2007 este în prezent asemănătoare, indicând ‘dependenţa excesivă faţă de titlurile de stat emise de statul român’, a afirmat vicepreşedintele Ion Giurescu.
Astfel, titlurile de stat au o pondere de peste 65% (chiar de 72,09% la Pilonul II), acţiunile depăşesc 10% (13,86% – Pilonul III), depozitele bancare reprezintă 9,97% – Pilonul II şi 8,75% – Pilonul III, iar 93,3% din toate aceste sume sunt investite în România.
Referindu-se la faptul că sistemul actual de pensii publice bazat pe transferul imediat de resurse financiare de la generaţiile active spre pensionari nu va mai putea asigura o pensie decentă, în condiţiile evoluţiei demografice de după 1975, vicepreşedintele CSSPP a apreciat că ‘nivelul contribuţiilor necesare susţinerii sistemului actual de pensii publice nu mai poate creşte fără a bloca piaţa muncii şi fără a genera un fenomen de evaziune masivă’.
Specialiştii CSSPP estimează că, în momentul în care persoanele născute în perioada 1966-1971 vor ieşi la pensie, nu vor mai exista resurse, în cadrul sistemului public actual, pentru a li se putea plăti o pensie mai mare de 15% din ultimul salariu.
‘Singura soluţie fezabilă este oferirea unei oportunităţi pentru generaţiile active tinere de a economisi o parte din venituri, într-un sistem bazat pe conturi individuale şi pe reinvestire continuă, astfel ca după o perioadă de 20 de ani sumele economisite să se dubleze, iar după 40 de ani de contribuţie, acestea să fie de patru ori mai mari decât contribuţiile efective’, a mai afirmat vicepreşedintele CSSPP.
