Ultimul dintre ei, un focşănean care, fără niciun avocat, a învins BCR.
Traian Ţoca este unul dintre românii care, în anii dinaintea crizei, şi-a făcut un credit de nevoi personale. Pentru cele 22.000 de euro luate de la BCR în 2007, a plătit iniţial o dobândă fixă de 6,5%, după care aceasta a urcat la peste zece procente, devenind variabilă. Disperat, în 2010 bărbatul de 55 de ani s-a adresat Protecţiei Consumatorului şi a aflat că mai multe clauze din contractul său sunt abuzive, scrie RFI.
În 2011, cu dosarul în traistă, fără avocat, Traian Ţoca s-a adresat justiţiei şi a câştigat: BCR e obligată acum să îi recalculeze corect dobânda, să-I restituie comisionul de acordare şi comisionul de urmărire a riscului. Decizia este executorie şi banca are obligaţia morală să o respecte, explică la RFI avocatul Gheorghe Piperea:
„Bună, rea, hotărârea asta judecătorească trebuie executată de bancă. Ei riscă foarte mulţi bani dacă nu o execută. În afară de faptul că se poate face o executare silită care poate să ducă chiar şi la o cerere de faliment din partea acestui domn, client al BCR. Banca riscă pentru ea, dar şi pentru întregul sistem bancar un lucru mult mai grav, acela al dispariţiei totale a încrederii în bănci. La ora actuală, oricum încrederea în bănci este la un nivel incredibil de scăzut, iar băncile, fără încredere, nu există. Băncile nu vând altceva decât încredere. Nu vând bani, nu vând cârnaţi, vând încredere.”
Într-un comunicat, BCR – care a utilizat în procesul împotriva lui Traian Ţoca o armată de avocaţi – se plânge că decizia instanţei e incorectă. „Este ilogic să forţezi un agent economic să vândă un produs sub costurile sale de finanţare. Este absurd ca bancă să fii forţată să dai un credit cu dobândă mai mică decât dobânda la depozit, adică să produci pierdere”, se arată în comunicatul BCR. Banca Comercială Română mai avertizează că „aplicarea acestei logici la nivel de sistem bancar ar duce imediat la neputinţa de a mai finanţa întreaga economie”.
Avocatul Gheorghe Piperea, care apără interesele altor 2000 de clienţi ai băncilor româneşti, spune că deciziile instanţelor nu se comentează, ci se execută. Specialistul le recomandă şi celorlalţi clienţi care se consideră prejudiciaţi de bănci să facă apel la justiţie. „Oamenii ar trebui să se trezească din somn şi să dea în continuare în judecată băncile, individual sau în procese colective, pentru că în sfârşit este momentul în care băncile sunt trimise la podea de către justiţie. Acum este un moment prielnic pentru a declanşa aceste procese, pentru că cei trei ani de criză care au trecut peste România de fapt nu au trecut peste aceste bănci, ci peste clienţii acestei bănci. Sunt oameni care au ajuns să plătească cu 5-600 de euro mai mult la rata de credit pe lună, faţă de cât plăteau în 2007-2008, în timp ce salariile lor, sursele de finanţare ale rambursării creditului nu au crescut, ba uneori dimpotrivă, au scăzut. Unii dintre ei au ajuns în insolvenţă.”
În 2010, faimoasa Ordonanţă 50 a repus serios în discuţie relaţia dintre clienţi şi bănci şi a dus la un adevărat război între cele două tabere. În conflict au intervenit pe rând Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Curtea Constituţională şi alte instanţe. Devenită între timp lege, ordonanţa a dus, potrivit unui raport din toamna anului trecut al Consiliului Concurenţei, la refinanţarea a 160.000 de credite. Prin urmare, cel puţin 160.000 de clienţi au beneficiat în mod direct de eliminarea sau reducerea comisionului de rambursare anticipată. Acestora li se adaugă clienţii care au efectuat în această perioadă rambursări anticipate ale creditelor, precum şi cei care şi-au renegociat contractele în condiţii mai favorabile, se arată în raportul Mediul Concurenţial românesc – evoluţii în sectoare esenţiale.
Parlamentul a adoptat la sfârşitul anului 2010 ordonanţa privind creditele pentru consumatori, cu modificările cerute de Comisia Europeană, astfel că aceasta nu se aplică contractelor de credit în derulare, cu excepţia comisioanelor de rambursare anticipată, iar refinanţarea creditelor se va renegocia între bănci şi clienţi.