„Eu mi-am asumat această acordare de stimulente pentru personalul din cadrul Ministerului de Finanţe. Motivaţia era diferenţa de salrizare dintre angajaţii de la Finanţe şi ceilalţi bugetari”, a spus fostul minsitru de Finanţe Sebastian Vlădescu.
Decizia lui Vladescu şi a fostului ministru al Muncii, Mihai Şeitan, de a acorda stimulente salariale în cele două ministere în luna iulie a provocat remanierea acestora.
„Vreau sa va spun că mi-a fost foarte greu să înţeleg sau să accept ceea ce s-a întâmplat luna trecută: plata stimulentelor pentru cei de la Ministerul de Finanţe şi pentru cei din Ministerul Muncii. A fost ca şi cum Finanţele realizaseră veniturile în bugetul de stat, iar cei de la Ministerul Muncii eliminaseră munca la negru”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.
Stimulentele financiare acordate in institutiţiile care au drept de control şi amendă sunt acordate din sumele încasate efectiv în urma acţiunilor de control. 15% din banii colectaţi merg în bugetul de stimulente pe care fiecare şef de instituţie îl împarte angajaţilor, în limita a trei salarii. Oamenii de afaceri au acuzat în reptate rânduri că inspectorii fiscali acordă amenzi doar pentru a-şi creşte salariile. Fapt recunoscut, aseară, şi de ministrul Ialomiţeanu. Acesta a declarat, potrivit ziare.com, că fondurile extrabugetare pentru stimulente erau constituite de oamenii din Ministerul de Finanţe prin umilirea contribuabililor, cu planuri de amenzi şi alte abuzuri.
„Se fac somaţii pentru un leu, cei de la Gardă cheamă contribuabilii la sediu să-i umilească, să-şi facă fondul de stimulente. Le-am spus că Garda trebuie să fie pe teren. Îşi calculează câte amenzi să dea”, a declarat Gheorghe Ialomiţianu.
Anul trecut, instituţiile statului au acordat stimulente fiscale în valoare de peste 1 miliard de lei, cele mai multe la Ministerul Finanţelor. Guvernul s-a angajat în faţa FMI şi Comisiei Europene ca până la finele anului să elimine toate stimulentele acordate în sectorul bugetar şi să realizeze o noua lege a funcţionarilor publici care să ofere în mod transparent angajaţilor salarii în funcţie de performanţele realizate, nu pe criterii arbitrare, stabilite de şeful ierarhic.
