După ce anul trecut primul val al crizei economice a lovit piaţa de bunuri de folosinţă îndelungată (imobiliare şi auto), al doilea val s-a declanşat în luna decembrie cu impact direct asupra pieţei de mobilă, electronice şi electrocasnice. Al treilea val al crizei a fost resimţit încă de la începutul acestui an în zona de produse textile şi nealimentare, cosmetice.
Pe segmentul de produse alimentare, impactul s-a produs începând cu trimestrul al doilea din 2009, arătându-şi efectele în modificarea obiceiurilor de consum, românii îndreptându-se spre produse mai ieftine şi mărci proprii.
Ca modificări în obiceiul de consum, în acest an s-a remarcat o reducere a bugetului de cumpărături, micşorarea cheltuielilor cu transportul spre magazin, oamenii îndreptându-se spre proximitate. S-au redus cumpărăturile de impuls şi s-a remarcat o amânare a achiziţiilor de textile, mobilă şi electrocasnice.
De asemenea, a apărut orientarea către produse mai economice. Cei care achiziţionau produse la nivel de preţ ridicat s-au îndreaptat spre nivelul de preţ mediu, iar cei care se situau pe segmentul mediu de preţ au achiziţionat produse din primul nivel de preţ şi mărci proprii. Afectate au fost şi produsele şi serviciile pe care consumatorul le achiziţiona pentru a-şi satisface o dorinţă şi nu neapărat o necesitate, de exemplul alcoolul.
Pe toate categoriile de produse a început să fie din ce în ce mai important criteriul necesităţii. Clienţii şi-au pus întrebarea dacă este absolut necesar să consume un anumit produs. De necesitate strictă sunt produsele de bază, pâine, lapte, apă, carne etc. Aici nu au fost identificate schimbări majore, doar poate o migrare din zona brandurilor scumpe spre cele medii.
În retail impactul a fost resimţit în mod diferit pe formate de magazine.
În cazul segmentului cash&carry, creşterea era încetinită înainte de a veni criza. Acest segment se apropie de maturitate şi a ajuns la un grad de saturaţie. În al doilea rând, multe dintre veniturile lor vin de la comercianţii tradiţionali. În condiţiile în care mulţi dintre aceşti comercianţi mici s-au confruntat cu probleme financiare, în zona de cash&carry vânzările au fost afectate. Ca atare, focusul în 2009 pentru jucătorii din categoria de cash&carry a fost pus pe eficienţa operaţională.
În zona de hipermarket şi cea de discount a fost continuată expansiunea, dar cu un ritm uşor mai scăzut decât cel preconizat iniţial.
Segmentul de discount este câştigătorul acestei perioade de criză economică. Clienţii au migrat către produse economice, iar discountul a venit cu propunerea de preţ cea mai bună. În condiţiile în care consumatorii au preferat cumpărăturile frugale, care să presupună cât mai puţin transport, discountul este cel care s-a pliat cel mai bine pe această tendinţă fiind situat în proximitatea cartierelor.
În zona de supermarket creşterea a fost moderată, cu tendinţe de consolidare.
Dacă ne uităm la evoluţia sectorului în ultimii şapte-opt ani, vedem o creştere continuă accelerată, cu cea mai mare dinamică din Europa Centrală şi de Est. Vorbim de o dinamică medie de 34% pe an în România, comparativ cu 15% în Polonia, Bulgaria, Cehia 10-11%, Germania şi pieţele mature – 1-2%.
Piaţa de retail din România mai are de parcurs nişte etape. Comerţul modern creşte rapid în paralel cu reducerea comerţului tradiţional, dar formatele magazinelor din comerţul modern nu sunt încă suficient de bine conturate în percepţia consumatorilor. Această situaţie era în urmă cu cinci-şase ani în Polonia.
Ca şi context, începe să se contureze competiţia la nivel de grup. În termen de doi-trei ani reţelele se vor concentra. Problema se va pune pentru fiecare reţea – creşti ori faci exit. Criza nu va avea un impact major asupra acestei tendinţe, deoarece pe de o parte, masa de clienţi este aceeaşi, iar pe de altă parte, reţelele de comerţ cresc luând din cota de piaţă a comerţului tradiţional. Criza poate afecta în acest caz doar viteza de expansiune în următoarea perioadă. Dar competiţia rămâne la fel de acerbă. Cine reuşeşte să-şi stabilească foarte bine prezenţa în România, prin strategie de multiformat, va avea un avantaj competitiv important, pentru că aceasta va permite acoperirea nu numai a unei zone geografice extinse, dar şi pe segmente de clienţi. Geografic, prin această strategie, grupurile vor putea acoperi o suprafaţă mult mai mare din teritoriu. În oraşele mari grupurile pot marca prezenţa cu toate formatele de magazine, iar în cele mai mici, chiar zone rurale putându-se extinde cu formatele de discount.
Ce se observă, în prezent, este că toate cele cinci grupuri de comerţ active în România, Metro (Metro Cash&Carry, Real), Rewe (Billa, Selgros, Penny Market), Carrefour (Carrefour, Carrefour Express), Schwarz (Kaufland, Lidl) operează cu mai multe formate şi, probabil, vor extinde în curând prezenţa şi pe alte formate. Majoritatea grupurilor exploatează deja avantajul sinergiilor de grup mai ales pe zona achiziţiilor.
