Fiecare nu şi-ar fi declarat anual, din calculele Fiscului, peste un milion de lei – 220.000 de euro – în perioada 2011-2013, însă problema este că momentul de referinţă este 2011, fără a se ţine cont de patrimoniul de până atunci. Cum se poate ca aproape 8.000 de persoane să devină „suspecţi” fără să se ştie câţi bani aveau la începutul perioadei de control? Consultanţii fiscali spun că legea e proastă, iar instrumentele Fiscului fac actul normativ greu de aplicat, ceea ce poate duce la abuzuri.
„O prevedere normativă din dreptul românesc ce dispune dreptul înaintaşilor noştri probabil mult mai inteligenţi decât noi, dreptul roman, stabileşte faptul că posesia de bunuri mobile circulante este prezumată ca fiind legală prin simpla deţinere”, explică ei. Deocamdată, reprezentanţii Fiscului nu au dat vreo explicaţie referitoare la abuzurile care ar putea apărea, preferând să justifice PR-istic operaţiunea prin care i-a pus pe români pe lista suspecţilor de evaziune cu scoaterea în faţă, la grămadă, a maneliştilor, „patronilor bogaţi de firme sărace” sau a cămătarilor.
Asta în condiţiile în care, într-un ghid dat publicităţii, pe lista Fiscului apar persoanele care se ocupă cu cămătăria sau traficul, infracţiuni potrivit legii penale.
Consultantul fiscal Gabriel Biriş spune că actualele reglementări „nu sunt deloc ce ar trebui să fie” prin instrumentele pe care ANAF le are la dispoziţie. Biriş spune că, în lipsa declaraţiei iniţiale de patrimoniu, pe care să o depună toţi contribuabilii, şi care nu este reglementată, este greu de ştiut câţi bani aveau cei verificaţi la începutul perioadei de control.
Citiți mai multe pe zf.ro.
