Majorarea costurilor cu forța de muncă și creșterea pieței locale de consum sunt factori ce le determină pe multe companii din China, susținute de guvernul de la Beijing, să intre în concurență directă cu corporațiile multinaționale pentru care au lucrat timp de decenii.
În prezent, China se confruntă cu două probleme pe piața forței de muncă: un deficit de angajați slab calificați și un surplus de noi absolvenți ai sistemului de învățământ aflat în dezvoltare rapidă. Șomajul în rândul tinerilor este estimat la 8,1%, nivel dublu comparativ cu rata generală a șomajului, scrie publicația Quartz. Din acest motiv, guvernul de la Beijing încearcă acum să facă trecerea de la o economie dependentă de fabricile cu muncitori necalificați la una dependentă de servicii și de produse cu valoare adăugată, fiind astfel absorbiți noii absolvenți. Dacă în 2001, doar circa un milion de chinezi absolveau studii superioare, datele pe 2012 indică peste 6 milioane de absolvenți de facultăți în China.
Și salariile în sectorul manufacturier au crescut semnificativ. Dacă, în 2003, un muncitor era plătit cu aproximativ 2.000 de dolari pe an, în 2011 salariul se cifra la aproape 6.000 de dolari anual.
Totodată, guvernul chinez oferă subvenții generoase firmelor care activează în industrii cu valoare adăugată precum producția de tehnologii de ultimă generație, tehnologie IT, autoturisme electrice și biotehnologie.
Achizițiile pe care companiile chineze le-au făcut peste hotare, în special în SUA și Europa, le-au ajutat pe acestea să-și schimbe valorile. De exemplu, Wanxiang Group din Hangzhou, care a început, în 1960, să producă echipamente auto ieftine, scoate pe piață acum autoturisme electrice, fiind ajutată de achiziția companiei americane falimentare A123 Systems. Un alt exemplu este Institutul Beijing Genomics din Shenzhen, care a început ca un furnizor de servicii standardizate ieftine, a devenit acum cel mai mare centru mondial pentru clonarea porcilor, după ce a cumpărat furnizorul de secvențiere a ADN-ului Illuminia, precum și pe principalul concurent al acestuia, Complete Genomoics.
Nu în ultimul rând, trebuie menționat faptul că investițiile chinezilor în cercetare și dezvoltare s-au triplat din 1998 până în 2012, ajungând la 1,98% din PIB-ul țării, fiind peste nivelul investițiilor în cercetare-dezvoltare din întreaga Uniune Europeană. Astfel, nu este de mirare faptul că numărul de patente obținute de chinezi a explodat. Conform datelor Solidiance, în 2010, China a obținut cele mai numeroase patente care protejează drepturile de proprietate intelectuală: 510 la număr, comparativ cu SUA, care a obținut 500 patente, Japonia (350) sau UE (150).
