Aproximativ 12% din populaţie nu a fost afectată de recesiune, iar 21% a fost doar uşor afectată, potrivit Nielsen. În cazul majorităţii populaţiei, adaptarea la noile condiţii economice a fost făcută de 22% prin căutarea reducerilor şi promoţiilor, în timp ce 13% dintre oameni au început să economisească şi să facă stocuri de produse. O altă tendinţă generală, întâlnită şi în România, este orientarea consumatorilor către mărcile proprii ale reţelelor de comerţ.
Mărcile proprii câştigă din ce în ce mai mult teren, majoritatea strategiilor marilor reţele de comerţ din România având ca punct principal dezvoltarea acestui segment de produse. În acest context economic, marca privată devine o oportunitate atât pentru consumator, care poate achiziţiona produse la preţuri mai scăzute, fără a face rabat de la calitate, cât şi pentru retaileri, avantajul principal fiind că această categorie de produse oferă cele mai mari marje de profit. În primul semestru din acest an, mărcile private de pe segmentul alimentar au crescut în valoare cu 68%, în cadrul reţelelor de magazine din comerţul modern, iar în cazul produselor nealimentare – cu 102%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008. Cu toate că trendul este ascendent, mărcile private deţin doar aproximativ 5% din vânzările totale realizate de câteva dintre reţelele mai importante ale comerţului modern, în timp ce, la nivelul întregului comerţ modern, mărcile proprii magazinelor deţin o cotă şi mai mică, de 3%. Practic, mărcile producătorilor domină încă autoritar comerţul românesc, cu peste 95% pondere, potrivit Nielsen. Dacă ne uităm la comerţul din alte ţări, în Elveţia şi Marea Britanie, mărcile private deţin ponderi foarte mari în vânzări – 46%, respectiv 44%.
Adaptarea consumatorului român la recesiune
Peste jumătate dintre români au tăiat din bugetul pentru îmbrăcăminte şi au amânat cheltuielile pentru electronice şi IT, acestea fiind cele mai uzuale economii în gospodărie, în contextul recesiunii economice, potrivit studiului ShopperTrends 2009, realizat de compania Nielsen.
În privinţa produselor alimentare, aceasta este ultima opţiune de buget tăiat. Comparativ cu anul trecut, doi din cinci consumatori au declarat, la începutul anului 2009, că sunt mai atenţi la preţuri atunci când iau decizia de achiziţie a unui produs. De altfel, creşterea preţurilor determină o orientare prioritară a consumatorilor către cumpărarea produselor de bază din coşul zilnic. 49% dintre respondenţi cumpără numai produse de strictă necesitate, iar 41% cumpără aceleaşi produse, dar în cantitate mai mică, se arată în studiul Nielsen.
La nivel de piaţă, comerţul modern îşi continuă ascensiunea numerică şi valorică. Totuşi, comerţul tradiţional păstrează cea mai mare pondere valorică, două treimi din retailul bunurilor de larg consum din România.
