În această situaţie se află şi un jurnalist de la un trust apropiat lui Traian Băsescu. Acesta a pariat 1.000 de euro – cea mai mare miză – că şeful statului va obţine un nou mandat. Jurnalistul trebuie să ridice acum, în cazul în care Curtea Constituţională îi confirmă predicţia, în jur de 2.500 de euro, spune Smeadă. De la începutul campaniei electorale, pe Geoană şi Băsescu au fost puse trei mii de pariuri, fiecare dintre acestea având în medie o valoare de 15 euro, aşadar, un total de aproape 50.000 de euro. Atât Băsescu, cât şi Geoană au fost, pe rând, favoriţi, dar după anunţarea alianţei PSD-ului cu PNL, UDMR şi cu minorităţile, Mircea Geoană a devenit favoritul pariorilor, ajungând să aibă cu 10% mai mulţi susţinători decât Băsescu. Astfel, la finalul competiţiei şi în momentul anunţării rezultatelor exit poll-ului, Geoană avea 1,5, iar “săriturile l-au prins la 1,4”, în timp ce Băsescu avea 2,3. Potrivit lui Smeadă, imediat după anunţarea exit poll-ului, au început să ajungă din străinătate pariuri pe numele lui Băsescu.
Cei care au dat cotele iniţiale, bookmakerii londonezi, au luat în calcul expunerea mediatică, precum şi sondajele care arătau intenţia de vot. Conform lui Smeadă, pariurile extrasportive sunt “cele mai periculoase pentru casele de pariuri şi aduc cele mai mari pierderi. De exemplu, cea mai mare pierdere din istoria pariurilor extrasportive a fost atunci când se paria, în SUA, pe faptul că nu se pot trimite oameni pe lună.
Când s-a ajuns la o cotă de 500 la 1, SUA au anunţat că s-a produs aselenizarea, “iar asta a înnebunit pe toată lumea, s-au pierdut miliarde”. De aceea, calculele specialiştilor sunt extrem de importante.
Numai că specialiştii străini nu au înţeles ce se întâmplă la noi în ţară. De exemplu, specialiştii nu au înţeles de ce intenţia de vot în cazul lui Geoană a rămas cam la fel ca în cazul lui Băsescu, deşi Geoană a făcut alianţă cu două partide, cu care ar fi însumat, în intenţia de vot, peste 80%. În plus, specialiştii nu au priceput cum de s-a produs discordanţa dintre sondajele care reflectau câte procente ar obţine fiecare dintre cei doi candidaţi, după ce trei sondaje diferite îi dădeau pe rând câştigători, cu toate că Geoană a avut parte de mai multă expunere. Specialiştii au aşteptat cu sufletul la gură rezultatele exit poll-ului, deşi l-ar fi dat în orice moment pe Geoană câştigător. Cu toate acestea, pentru a-şi egaliza şansele de câştig sau măcar pentru a minimaliza pierderile, casa de pariuri scădea cota fiecărui prezidenţiabil de fiecare dată când se observa o tendinţă de pariere exclusivă pe acesta.
Atunci când Băsescu a susţinut discursul de câştigător, deşi sondajele spuneau altceva, specialiştii au înlemnit. Îşi calculaseră şi varianta aceasta, dar nu-i dădeau prea multe şanse de reuşită.
Când a apărut însă exit poll-ul care îl dădea pe Geoană câştigător, specialiştii s-au felicitat că au egalizat câştigurile cu pierderile. A doua zi, marcau pierderile.
