Criza prin care au trecut şi încă trec economiile are cauze care provin din modul de interacţiune şi remunerare al mecanismelor financiare ale acestora, din vicii precum lipsa controlului şi abuzul de forţă al unor mari operatori, ne-a spus Monica Cadogan, consultant de business şi Corporate Business Partner al companiei de M&A BCMS.
„Nu cred că un antreprenor pur-sânge ar trebui să fie descurajat de aceste crize „de identitate” ale mecanismelor financiare şi de control, pentru că, de obicei, antreprenorii nu interacţionează cu aceste mecanisme decât în anumite momente, prin prisma perspectivelor creşterii afacerii – finanţarea ei prin atragerea de surse externe. Dimpotrivă, consider că, după autocurățarea sistemelor financiare, acestea ar trebui să fie mai interesate de revenirea la poziţia tradiţională de finanţator al antreprenorilor şi afacerilor cu creştere sănătoasă, decât în jocuri financiare riscante. Pe termen mediu şi scurt, afacerile simt lipsa capitalului ca o frână în dezvoltare, dar talentul cel mai valoros al antreprenorilor este adaptabilitatea, şi sunt convinsă că cel puţin în domeniul afacerilor funcţionează ‘mâna invizibilă’ care a dat greş în reglarea pieţelor financiare”, a declarat Cadogan pemtru MONEY.ro.
Cum să profităm de avantajul competitiv al pieței românești
Ce domenii ar fi potrivite pentru un start-up în acest moment pentru a face profit? Evident, zonele deficitare. Potrivit consultantului, România este încă puţin dezvoltată în domeniul serviciilor şi trebuie să îşi crească productivitatea muncii, utilizarea tehnologiilor, capacitatea de interacţiune cu alte economii şi, în general, clasa „de mijloc” a afacerilor. Pentru un start-up, interesante sunt toate zonele în care avantajul competitiv al pieţei româneşti poate fi valorizat faţă de condiţiile din aria geografică, domeniile legate de tehnologii, cercetare sau afacerile care vizează nişe puţin exploatate ale pieţei interne, din domeniul serviciilor.
„Zonele în care piaţa românească are avantaj competitiv sunt domenii economice în care România are tradiţie, personal pregătit, avantaje culturale şi de resurse precum: utilizarea limbilor străine pe scară largă, excelent pentru deschiderea unui call center, localizări, traduceri de materiale, outsourcing – legal, business suport; şcoala tradiţională, puternică în ştiinţe exacte -matematică, fizică, chimie, ceea ce înseamnă că avem persoane bine pregătite în aceste domenii şi, implicit, posibilitatea de a genera inovaţii, cercetare ( de exemplu premiile de inventică, premii la olimpiade internaţionale etc.; expertiză şi apetit pentru afaceri în domeniul IT; resurse de materie primă reprezentativă pentru zona Europei de Sud-Est – lemn, piatră, produse petroliere, ape termale, minerale – aur etc. Deci, în concluzie, oamenii de afaceri trebuie să se îndrepte către afaceri unde au avantaje competitive faţă de concurenţă din aria geografică şi unde acel avantaj poate fi monetizat. De exemplu, şi noi aveam tradiţie în domeniul producţiei de încălţăminte, dar, datorită costurilor mici de transport pe unitate, China şi Orientul Îndepărtat au devenit foarte competitive internaţional în domeniu. În schimb, nu poţi să transporţi piatră, granit, marmură din China şi să fii la fel de competitiv la preţ, pentru că, din structura preţului, costul cu transportul ar fi semnificativ”, a explicat Cadogan.
Să nu reinventăm roata, să o adaptăm!
Importante pentru antreprenori sunt viziunea şi înţelegerea domeniului. Pentru asta, trebuie să fie informaţi, să fie mai preocupaţi de a cerceta şi înţelege prezentul şi viitorul afacerii lor decât de a se implica în deciziile de micromanagement şi a-şi consuma timpul preţios cu munca care poate fi delegată. „Eterna dilemă: important versus urgent, azi versus următorii cinci ani”, a adăugat Cadogan.
„Cunosc foarte mulţi antreprenori de succes care pur şi simplu au ‘copiat’ în România afaceri care au avut succes în alte ţări. Sunt de acord că nu trebuie să reinventăm roata ci doar să o folosim eficient, conectaţi. Foarte puţini oameni de afaceri investesc real în networking, probabil consideră că sunt prea ‘buni’ ca să aibă întâlniri de tatonare dar să aibă şi o bună cunoaştere a concurenţei şi resurselor”, a explicat consultantul.
Contrar părerii generale, banii nu sunt cei mai importanţi când vine vorba de deschiderea unui business. Investiţia minimă într-o afacere în momentul de faţă poate fi un calculator şi o conexiune la internet, probabil 500 euro. Însă, pentru a le transforma în venituri, contează cine şi cum le utilizează, mai spune Cadogan.
„Antreprenorul este cel care dă sens şi valoare sumei unor utiliaje, hârtii, produse şi angajaţi. Investiţia cea mai importantă trebuie să fie în antreprenor. Dacă nu are bani în puşculiţa proprie, să incerce să convingă alte puşculiţe. Este cel mai bun test de performanţă să le demonstrezi altora, unor investitori, că faci performanţă şi obţii rezultate. Inclusiv la nivel uman,” a precizat consultantul.
Nu ai idei de afaceri??? Ia de-aici!
În august 2009, în plină criză, fraţii Daniel şi George Beiu au deschis un atelier de tinichigerie nondistructiva în Bucureşti, Original Auto, omologând totodată o nouă meserie în România. Au trecut doi ani şi cei doi fraţi se pregătesc să se extindă în cel mai mare salon de detailing auto din ţară. Care este cheia succesului?
„Trebuie luat în seamă orice factor economic sau social ce ne poate afecta, dar consider că cel mai important este că trebuie să învăţam să fim cumpătaţi, atenţi la orice poate genera risipă, învăţând să privim cotidianul mult mai atent. Atenţia în exces nu strică niciodată, poate doar să genereze beneficii şi exact la acest capitol suferim în mod acut. Pare paradoxal, dar, în majoritatea cazurilor, situaţiile de criză generează cele mai sănătoase soluţii economice dar, tot în situaţiile de criză, afacerile lipsite de consistenţă reală se topesc fără şansă de scăpare. Din păcate, în momente în care economia globală suferă, şansa de a copia afacerea vecinului nu are reuşită. În momente de criză trebuie ca simţurile să se ascută şi viziunea asupra realității să fie evidenţa. Nu îşi au loc termeni ca ‘poate merge’ sau ‘Încerc şi eu’ , orice întreprindere trebuie să fie exactă ca un ceas elveţian şi calculele trebuie făcute de o mie de ori”, a explicat Daniel Beiu pentru MONEY.ro.
El recomandă afacerile de nişă, mai ales în domeniul serviciilor, însă cu condiţia adaptării afacerii la piaţa din România, cu un standard de calitate 100% german.
„Mereu se vorbeşte de afaceri cu investiţii mari care cocoşează bugetele, oricât de sănătoase ar fi acestea, dar se omit mereu posibilitățile unde aportul personal poate fi pus în valoare şi monetizat eficient. Nu am întâlnit încă o firmă sau o persoană pricepută să bată la uşa mea sau a vecinilor să ne propună să ne vopsească gardul care arată ponosit. Un exemplu de afacere care ţine de aspectul general al unei comunităţi, străzi sau zone. Cu o cantitate de vopsea, ceva pensule, diluant şi o salopetă cu aspect îngrijit, poţi convinge un potenţial client că ştii ce ai de făcut. A învăţa despre vopsitul cu pensula cred că este o bagatelă, studiind numai un tutorial pe internet poţi fi pus la curent cu cele mai tari chichiţe în ale pensulatului. Dar, mai presus de toate, cred că este important modul în care suntem dispuşi să ne evaluăm munca depusă fără a bate câmpii şi a face preţul în funcţie de ceasul de la mâna clientului. Mereu se pu
ne problema la modul ‘dacă aş avea bani aş face şi eu o afacere’ dar nu întotdeauna se pune în faţă dorinţa de a face ceva realmente. În domeniul serviciilor directe, 90 % reprezintă muncă şi 10 % investiţie. Dacă ne raportăm la o spălătorie auto, trebuie să ţinem cont că se poate face şi cu investiţie de 50.000 de euro dar la fel de bine se poate face 100% manual, cu o galeată şi bureţi. Pentru fiecare există clienţi targetați. O spălătorie cochetă unde totul se face manual va atrage îndeosebi clienţi exigenţi, dispuşi să plătească pentru servicii de calitate şi oarecum exclusive”, a adăugat Beiu.
Avantajul crizei
În mod normal, este un moment dificil pentru a insera noi business-uri pe piaţă, ca start-up antreprenorial, deoarece majoritatea pieţelor sunt în contracţie sau în stagnare, situaţie în care o nouă intrare pe piaţă este implicit mai dificilă, ne-a spus Marius Ghenea, preşedintele FIT Distribution şi cunoscut business angel. Cu toate acestea, sau poate tocmai pentru că suntem în continuare într-o perioadă de criză, crede Ghenea, există anumite oportunităţi antreprenoriale specifice de start-up.
„Unele modele de business se repoziţionează semnificativ într-o astfel de perioadă, situaţie în care un start-up are un avantaj paradoxal faţă de o companie existentă de mulţi ani pe piaţă, deoarece o companie mai veche îşi reformulează mai greu strategia în noul context. E nevoie de restructurări, schimbări majore în companii, iar rezistenţa la schimbare este un factor inerent în orice business, care inhibă acţiunile de schimbare. În schimb, un nou start-up poate începe de la start cu o strategie corectă, adaptată acestei perioade”, a declarat Ghenea pentru MONEY.ro.
Potrivit investitorului, orice start-up trebuie să ia în calcul o perioadă semnificativă până la atingerea pragului de break-even, adică trebuie să îşi planifice cu mare atenţie finanţarea pentru perioada iniţială de dezvoltare, indiferent de segmentul de business pe care va activă. Ghenea pariază, ca oportunităţi mai semnificative de business pe zona de IT şi online, dar şi în zona de servicii profesionale, mai ales cele care devin o necesitate acută pentru companii în perioade de criză, dar şi alte segmente , precum agricultura, sau zootehnia – cu condiţia obţinerii unor subvenţii şi fonduri europene, energia regenerabilă şi soluţii de reciclare.
Potrivit angel investor-ului, tipul de investiţie de capital necesară, ca şi tipul de investiţie de parcurs necesară determină şi strategiile potrivite de finanţare. Dacă investiţia este mică, probabil că cele mai bune surse de finanţare pot fi găsite la „cei 3P – părinţii, prietenii şi alţi proşti sau de la un business-angel. Dacă investiţiile iniţial necesare sunt mai mari, atunci alte surse trebuie mobilizate – venture-capital, bănci, variante cu leverage, etc.
“In orice situaţie însă, un start-up antreprenorial se poate finanţa în mod virtual prin bootstrapping – finanţare care nu presupune sume de cash fizic investite suplimentar în firmă , ci folosirea unor metode alternative, care presupun economisirea resurselor start-up-ului și, în acelaşi timp, generarea de finanţări non-cash pentru dezvoltare, de tipul barterelor, a unor termene de plată prelungite de la furnizori, unor avansuri de la clienţi, folosirea avantajelor Internetului, etc.”, a adăugat Ghenea.
Sfaturi de la angel investor
“Este foarte important să vă alegeţi de la bun început o echipă excelentă în jurul vostru, pentru că numai aşa veţi realiza performanţă de business, la fel ca în orice alt capitol al vieţii. Omul sfinţeşte locul, aşa cum bine spune o zicală românească veche. Cu privire la studiu, cu toţii trebuie să înţelegem că nu ne-am născut antreprenori, ci devenim antreprenori. Iar această ‘devenire’ nu se poate realiza corect decât prin foarte mult studiu, fie el formal sau informal. Antreprenorii cei mai valoroşi învaţă toată viaţa, chiar şi aceia care au renunţat la facultate pentru a începe afaceri, iar ei învaţă atât din cărţi sau din cursuri de specialitate, cât şi din experienţă personală, din experienţa altora şi, foarte important, din feedback-ul pe care îl primesc de la echipă, de la angajaţi, de la clienţi şi de la toţi cei care gravitează în jurul afacerii”, a conchis Ghenea.
