Diferențele de statut au efecte grave când vorbim despre educație. Slaba finanțare, schimbarea permanentă a legislației, dar și lipsa de interes pentru sistemul de învățământ au ca finalitate diferențe enorme de rezultate între elevii din mediul urban și cei din rural, arată un raport al Comisiei Europene.
Conform unor noi evaluări publicate de Comisia Europeană, România are rezultatele cele mai slabe la nivel european în ceea ce privește echitatea educației. Și aceasta, în condițiile în care echitatea, alături de deficitul de cadre didactice, se numără printre principalele provocări pe care forurile europene le întrevăd în perioada următoare, în efortul de construire a Spațiului European al Educației.
Monitorul Educației și Formării – 2022, dat publicității de Comisia Europeană împreună cu aceste evaluări, arată și cât de în urmă se menține România față de restul țărilor UE, în privința principalelor ținte europene în domeniul învățământului.
Astfel, în momentul în care Comisia a aprobat, zilele trecute, un raport privind progresele înregistrate în vederea realizării Spațiului European al Educației (SEE), ea a pus accentul pe un nou indicator european privind echitatea în educație, indicator introdus deoarece „statutul socio-economic are un efect imens asupra performanței în educație“. Pentru aceasta, este luată în calcul evaluarea PISA realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în cadrul căreia România a înregistrat, alături de Bulgaria, printre cele mai slabe rezultate la nivel european, la ediția din 2018.
Pe baza datelor actuale, noul indicator UE privind echitatea în educație compară ponderea rezultatelor insuficiente la nivel de țară – la citire, matematică și științe (combinate) în cadrul PISA 2018 – în rândul elevilor în vârstă de 15 ani cu cel mai scăzut statut socio-economic și rezultatele elevilor din sfertul superior al indicelui economic, social și cultural, arată edupedu.ro.
România și Bulgaria au o performanță mult mai slabă decât celelalte țări membre și mult sub nivelul mediu european: media la nivel de țară este de 30% în cazul României, în ceea ce privește elevii cu rezultate slabe combinate la matematică, citire și științe, comparativ cu 13% în cazul UE. Iar rezultatul slab se face vizibil în condițiile în care raportul Comisiei consideră problematică situația la nivelul întregii UE, nu doar în România, existând totuși țări ale căror rezultate indică faptul că există soluții pentru întărirea echității fără a face compromisuri pentru calitatea educației.
Ratele de abandon și rezultatele slabe la citire, matematică și știință
Raportul menționat a fost însoțit, în momentul publicării sale, de ediția pe 2022 a Monitorului UE privind Educația și Formarea. Fișa de țară a României arată că ne menținem mult în urma mediei UE când vine vorba despre obiectivele comunitare privind educația. Concret, la nivel european, media participării la educație timpurie este de 93%, iar în România de 78,2% în 2021.
Apoi, la capitolul rezultate slabe la citire, matematică și științe, România are procente și de trei ori mai mari decât ținta europeană, adică 40-46%, comparativ cu procente sub 15%. În plus, rata de abandon școlar în România este aproape dublă în comparație cu media din UE (15,3% față de doar 9,7%). De subliniat că această rată de părăsire timpurie a școlii este ridicată mai ales în rândul elevilor romi – doar 22% dintre tinerii romi cu vârste între 18-24 de ani au terminat liceul. În fine, în România, diferențele dintre ratele de abandon școlar între zonele urbane (4,5%) și cele rurale (23,2%) sunt substanțiale.
Cum ne distrugem singuri sistemul educațional
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“, susține că rezultatele studiului european arată situația de fapt în sistemul educațional românesc și a explicat pentru „Adevărul” cum s-a ajuns în această situație. „Vorbim de o totală lipsă de interes pentru sistemul de învățământ care se vede în primul rând în slaba finanțare a școlilor, din mediul rural în principal, dar nu numai. Apoi, legislația se schimbă permanent. Legea educației naționale nr. 1/2011 este acum de nerecunoscut, nu mai are legătură cu cea aprobată inițial. În plus, în mediul rural s-au comasat, pe principii economice, mai multe școli. Drept urmare, copiii din cătune, din zonele izolate, au ajuns navetiști la șase sau șapte ani. Păi, de ce ar mai ajunge la școală? Poate pentru un măr sau un corn cu lapte, dar nici astea nu prea se mai dau. Pe de altă parte, și diferențele de dotare sunt importante între rural și urban, și aici revenim la școlile cu WC în fundul curții, dar și la lipsa unor materiale didactice elementare. În fine, dar nu în ultimul rând, în rural vorbim, în general, de o lipsă a cadrelor didactice bine pregătite. Un profesor de calitate nu vine în mediul rural, pentru că și-ar da cel puțin un sfert de salariu pe transportul zilnic, pe navetă”, spune Marius Nistor.
Sindicalistul precizează că dacă nu se vor lua măsuri, situația din sistemul de educație se va degrada și mai mult. „Trebuie rezolvată problema finanțării, pentru că altfel în viitor vom rămâne fără profesori de calitate chiar și în mediul urban. Se pregătește un schimb de generații, ca să spun așa, în corpul profesoral, iar în condițiile actuale tinerii bine pregătiți nu au ce căuta în învățământ”, a subliniat Marius Nistor.
Photo by Jeswin Thomas on Unsplash
