Dacă în cazul membrilor Executivului, premierul Emil Boc a anunţat, încă din luna august, o reducere voluntară cu 20% a indemnizaţiilor miniştrilor şi a secretarilor de stat până la sfârşitul anului, membrii celor două camere ale Parlamentului discută abia acum, după intrarea în vigoare a legii, modalităţile prin care se va face reducerea de cheltuieli cu personalul. În timp ce Senatul merge pe varinta acordării a patru zile de concediu fără plată pe lună, Camera Deputaţilor va discuta subiectul în şedinţa de luni. “Legea se va aplica şi la nivelul parlamentarilor, dar depinde de fiecare ordonator de credite cum va face aceste reduceri de cheltuieli. În Camera Deputaţilor se va decide luni, dar cred că se va opta pentru zile de concediu, mai ales că în această perioadă parlamentarii vor mai mult timp liber pentru a merge în campanie în teritoriu”, au declarat pentru Business Standard surse parlamentare. Potrivit surselor citate, reducerea salarială se va face atât la nivelul indemnizaţiei parlamentare, care ajunge la aproape 7.000 de lei brut, cât şi tăierea sporurilor, diurnelor sau indemnizaţiile de conducere.
Deputaţii ar putea pleca în concediu săptămâna viitoare
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a precizat, în acelaşi context, că deputaţii ar putea pleca chiar de săptămâna viitoare în concediul fără plată stabilit de Guvern. Legea se va aplica şi în cazul angajaţilor Administraţiei Prezidenţiale, cheltuielile de personal urmând a fi reduse cu 15,5% lunar. “La nivelul instituţiei se vor lua măsuri de aplicare conform unei strategii de personal ce include combinarea zilelor libere fără plată cu reducerea programului de lucru acolo unde este posibil, precum şi a altor măsuri cu efect echivalent”, a explicat, la solicitarea Business Standard, Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, fără a face însă afirmaţii referitoare la modalitatea în care măsura se va aplica în cazul indemnizaţiei preşedintelui Traian Băsescu.
Sindicatele încă interpretează legea
Problema concediului neplătit pentru angajaţii statului este intens dezbătută în aceste zile şi de sindicatele bugetarilor, în condiţiile în care aceştia nu primesc lămuriri referitoare la modalitatea prin care se va face tăierea. “Părerile sunt împărţite, nici măcar ei (reprezentanţii Guvernului -n.red.) nu ştiu cum se va face. Noi încă ne mai consultăm cu juriştii noştri, pentru a găsi variante prin care să se facă reducerea salarială, mai ales că de mâine (astăzi – n.red.) legea începe să-şi producă efectele”, a spus vicepreşedintele Alianţei Sed Lex, Răzvan Bordeanu. Sindicatele din educaţie solicită o întâlnire cu reprezentanţii ministerului de resort, în condiţiile în care cadrele didactice nu pot fi trimise în concediu şi şcolile închise.
“Aşteptăm şi noi clarificări de la minister, pentru că nu vedem cum vor fi aplicate prevederile legii. Ei vor ca profesorii să vină la ore, dar să nu mai fie plătiţi pentru orele de pregătire individuală, ceea ce este absurd. Pentru a putea preda la clasă, acele ore trebuie pregătite înainte”, a precizat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.
De altfel, reprezentanţii Alianţei Bugetarilor se întâlnesc astăzi pentru a lua o decizie comună în ceea ce priveşte concediul fără plată. Atât premierul în exerciţiu Emil Boc, cât şi ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, au precizat că din cauza întârzierii cu care legea a intrat în vigoare, bugetarii mai pot fi trimişi în concediu doar pentru maximum opt zile în ultimele două luni ale anului, reducerea de cheltuieli urmând a fi cu 20% mai mică faţă de cea stabilită iniţial.
Cumulul pensie-salariu, tăiat din decembrie
Legea privind reorganizarea unor instituţii publice mai prevede şi eliminarea cumulului dintre pensie şi salariu în cazul bugetarilor. Astfel, angajaţii de la stat care încasează în acelaşi timp o pensie cu o valoare lunară mai mare de 1.680 de lei trebuie să opteze, din decembrie, pentru unul dintre cele două venituri. În perioada următoare, Guvernul va elabora şi hotărârile în baza cărora vor fi reorganizate agenţiile de stat, ceea ce va duce la desfiinţarea a aproximativ 9.000 de locuri de muncă din aceste instituţii.
