În anul 2015 este cert că vor exista mai puţine produse tipărite, în special ziare, iar redacţiile vor fi mai restrânse, sunt de părere mai mulţi specialişti internaţionali şi români. În cadrul conferinţei 2015 Newsroom, susţinută de gruparea Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN-IFRA), George Brock, fost redactor-şef al cotidianului The Times şi actual lider al departamentului de jurnalist al City University din Londra, a declarat, citat de mediainstitute.ro, că în viitor vor exista mai puţine redacţii decât în prezent. "Anul 2015 va întâmpina industria ziarelor cu mai puţine echipe redacţionale: unele dintre produsele tipărite se vor declara învinse de criza financiară, se vor închide, vor fi înglobate de marile trusturi de media sau vor trece la varianta mult mai puţin costisitoare 100% online”, explică fenomenul Amalia Bădescu, director executiv al companiei Media Management Institute. În paralel, redacţiile se vor restrânge, fenomen vizibil şi în prezent, spune Dan Turturică, redactorul-şef al cotidianului România liberă. "Din nefericire am fost obligaţi de condiţiile economice să ajungem la această formulă”, a precizat Turturică.
Mai puţine numeric, redacţiile vor deveni tot mai specializate, în contextul extinderii fenomenului de fragmentare a industriei media. Potrivit lui Espen Equil Hansen, redactorul-şef al VG Multimedia, liderul pieţei de ştiri pe internet din Norvegia, redacţiile se vor reorienta, se vor specializa pe segmente de piaţă unde pot deveni lider. Raportat la piaţa românească, Vlad Macovei, redactorul-şef al cotidianului Evenimentul zilei, crede că “nişele şi specializările vor fi o dorinţă, mai puţin o realitate”. Cu echipe mai reduse şi sub presiunea prezentării ştirilor în timp real, redacţiile ziarelor vor deveni multifuncţionale şi vor integra text, video şi audio, spun specialiştii internaţionali. Vlad Macovei consideră că integrarea va fi posibilă şi la nivel autohton, iar primul care o va face cu succes va putea găsi şi soluţia unui model de business rezonabil. Multifuncţionalitatea şi integrarea se va reflecta şi în rândul angajaţilor.
“Jurnaliştii, marketingul, distribuitorii şi oamenii de vânzări vor deveni din ce în ce mai mult o “echipă de vânzări” ce mizează pe satisfacerea advertiserilor şi consumatorilor în egală măsură”, a precizat Amalia Bădescu, după discuţiile cu experţii de la 2015 Newsroom. Vlad Macovei nu crede însă că e bine să se amestece editorialul cu vânzările şi mizează doar pe o cooperare mai strânsă.
Viitor incert pentru fructificarea online-ului
La nivel de conţinut, redacţiile se vor concentra pe momentul curent, pe informaţia de calitate, aceasta, alături de credibilitate, făcând diferenţa. Pentru a reduce costurile, specialiştii internaţionali susţin că redacţiile vor încuraja jurnalismul cetăţenesc, fenomen care nu este văzut realizabil şi în România. Dan Turturică afirmă că informaţia jurnalistică de calitate necesită o expertiză înaltă, oferită mai degrabă de jurnaliştii cu experienţă, nu de activişti civili. Nici Vlad Macovei nu crede în viitorul românesc al acestui tip de jurnalism. "Sigur, jurnaliştii folosesc ponturi de la cititori sau ilustraţie. Interactivitatea va fi în creştere, evident, dar în România nu cred că se va ajunge prea curând la un temeinic jurnalism cetăţenesc. Încă nu prea avem cetăţenii, din păcate”, a explicat acesta.
Tot legat de interactivitate, Espen Hansen a pledat pentru un "nod informaţional” unde jurnaliştii, cititorii şi bloggerii vor putea face schimb de conţinut. Amalia Bădescu vede fenomenul puţin probabil în România, unde grupurile media au tendinţa de a "ţine” informaţia ca avantaj competitiv. Pe de altă parte, Macovei consideră că instituţiile de presă autohtone sunt antagonizate, bloggerii sunt de multe ori în război cu jurnaliştii şi fiecare are orgoliul său. Chiar dacă mutarea sau extinderea pe online va fi o soluţie pentru mulţi publisheri, George Brock este de părere că nu se va găsi nici în 2015 un model de business pentru monetizarea site-urilor ziarelor. Vlad Macovei vede însă posibilă găsirea unui astfel de model, chiar dacă nu va implica vânzarea de publicitate. "La nivel global, Ringier a anunţat, de exemplu, o strategie de a dezvolta comunităţi online în jurul site-urilor care oferă produs jurnalistic pentru a furniza platforme de business-to-consumer (comerţ electronic, anunţuri etc)”, a adăugat el. Pe de altă parte, Dan Turturică consideră că informaţiile de calitate ar putea deveni interesante pentru cititori, contra cost, dar la preţuri mici.
