Este unul dintre minereurile cele mai mediatizate în ultimele luni, datorită încercării de privatizare a Cupru Min. Cuprul este un metal folosit în producția de fire electrice, acoperișuri și diverse mașini industriale. În România, cele mai mari zăcăminte de minereu de cupru se află la Roșia Poieni. Este vorba de rezerve foarte mari, dar cu un conținut foarte redus de cupru. „Minereul de la Roșia Poieni este la limita de exploatabilitate pentru că are un conținut foarte redus de cupru. Dar interes există pentru că sunt rezerve foarte mari: 800 de milioane de tone de minereu cu conținut de 0,3% cupru”, spune Alexandru Pătruți, șeful ANRM. Compania care exploatează acest zăcământ de cupru de la Roșia Poieni este Cupru Min SA din Abrud, care a făcut obiectul unei privatizări eșuate luna aceasta. Licitația de privatizare a Cupru Min a fost câștigată de firma canadiană Roman Copper Corp. la prețul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste prețul de pornire, de 57,3 milioane euro. La licitația cu strigare pentru vânzarea pachetului integral de acțiuni al Cupru Min s‑au înscris alte trei companii, respectiv Oz Minerals (Australia), Dundee Holding BV (Olanda) și Ellatzite Med Ad din Bulgaria, care a fost însă descalificată. Procesul de privatizare a fost înconjurat de controverse, opinia publică punând la îndoială atât calitatea investitorului canadian, cât și cea a evaluării companiei Cupru Min. Pozițiile sunt și acum împărțite. Alexandru Pătruți spune de exemplu că valoarea companiei Cupru Min nu are nici o legătură cu valoarea de piață a zăcământului de la Roșia Poieni, estimat de presă la circa 20 de miliarde de euro. „Resursele minerale sunt proprietatea statului român și nu se pot privatiza. Statul le valorifică prin concesionare”, a explicat Pătruți. Pe de altă parte, Gelu Mărăcineanu spune că licența de exploatare a cuprului deținută de Cupru Min este un activ intangibil care nu a fost luat în calcul la evaluarea Cupru Min. „Este obligatoriu ca aceste investiții la Roșia Poieni să fie realizate. Cu mențiunea că trebuie realizat un raport de evaluare profesionist care să includă și licența de exploatare și că trebuie ales un partener care are capabilitatea financiară, managerială și tehnică de a investi într‑un proiect pe termen lung acolo”, mai spune Mărăcineanu, care și‑a dat teza de doctorat în domeniul exploatării cuprului. În plus, spune acesta, statul român ar trebui să oblige un astfel de investitor să construiască și fabrici de procesare. „Dacă aș fi fost președinte al comisiei de privatizare a Cupru Min, i‑aș fi spus companiei care ofertează: «Nu‑mi dai 200 de milioane de euro, îmi dai 150 de milioane de euro și cu 50 de milioane de euro te duci și faci o uzină metalurgică acolo în zonă»”.
