„Creditele în lei se vor converti la cursul pe care îl va stabili cu doi ani înainte Banca Naţională a României, împreună cu Guvernul, împreună cu Uniunea Europeană şi cu pieţele. Aşa va rezulta cursul de conversie. Creditele în lei se vor converti în credite în euro la acel curs”, a menţionat Isărescu, întrebat fiind ce se va întâmpla cu creditele în lei, în condiţiile în care ţinta pentru adoptarea euro rămâne 2015.
El a explicat că, atunci când se intră în aticamera de aderare la zona euro „se anunţă un curs care nu trebuie să rămână bătut în cuie”.
Isărescu a mai spus că
stabilitatea cursului pe piaţă este de multe ori contestată. „Apar puncte de vedere că leul ar trebui să se deprecieze. În momentul actual credem că leul se situează în zona de relativă stabilitate, de relativă sustenabilitate şi corespunde fundamentelor (…) Puteţi să ne întrebaţi de ce ne-am opus la toate aceste propuneri de depreciere. Pentru că ele fac parte din categoria de iluzii care sunt vândute publicului din România legate de soluţii rapide, ieftine, uşoare, de genul faceţi deficite mai mari şi vom ieşi din criză”, a mai spus Isărescu.
El consideră că orice majorare a deficitului public nu se va duce în fonduri suplimentare pentru investiţii, ci se va duce în cheltuieli suplimentare pentru dobânzi şi, eventual, pentru acoperirea unui curs depreciat „pentru că un asemenea deficit va descuraja intrarea de capitaluri, va rupe relaţiile noastre cu creditorii internaţionali”. Totodată, va declanşa cheltuieli mai mari cu finanţarea acelui deficit.
„Atunci, suntem împotriva vânzării unor asemenea iluzii. Relansarea economiei româneşti va depinde foarte mult de creşterea productivităţii, de încuranjarea spiritului anteprenorial, încurajarea inovaţiei, de lucruri mult mai grele, nu de soluţii de acest tip”, a mai spus guvernatorul BNR.