Potrivit unui comunicat remis NewsIn, plenul Curţii, altcătuit din 9 judecători, s-a reunit în şedinţă luni pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, sesizare formulată de Preşedintele României.
„În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, în unanimitate, a constatat că Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative este neconstituţională”, se arată în comunicatul CCR.
Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
De la data publicării, decizia este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor. Decizia se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru, potrivit comunicatului Curţii Constituţionale.
Pe 15 iulie, dintr-un material publicat de Agenţia NewsIn rezulta că judecătorii CCR s-au pronunţat şi în trecut asupra situaţiei în care una din Camerele Parlamentului a intervenit asupra unor articole de lege ce ar ţine de competenţele legislative ale celeilalte, declarând legile adoptate astfel neconstituţionale, precedent ce dădea şanse şi sesizării preşedintelui Băsescu pe Legea ANI.
Astfel, Curţii Constituţionale i s-a mai solicitat şi în 2008 de două ori să se pronunţe asupra constituţionalităţii procedurii de legiferare, în urma acestor sesizări stabilindu-se un principiu potrivit căruia „dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului bicameral”.
Preşedintele Băsescu a reclamat, pe 13 iulie, la CCR că Legea ANI cuprinde „aspecte de neconstituţionalitate extrinsecă”, deoarece în adoptarea sa nu s-au respectat „exigenţele” legate de traseul legislativ, după ce Senatul a legiferat în materia comisiilor de cercetare a averilor, chestiune de competenţa Camerei.
„Motivele acestei sesizări vizează aspecte de neconstituţionalitate extrinsecă, constând în încălcarea exigenţelor constituţionale în materie de sesizare a Camerelor Parlamentului, în procedura de legiferare, deduse din coroborarea alin. (1) teza finală a art. 75 din Constituţia României cu alin. (4) şi (5) ale aceluiaşi articol. Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative a fost adoptată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare, şi anume cu nerespectarea competenţelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) Constituţie”, se arată în cererea şefului statului adresată CCR, cuprinsă într-un comunicat de presă al Preşedinţiei.
Mai precis, preşedintele atrage atenţia că Senatul, la data de 30 iunie 2010, a adoptat legea ca urmare a cererii de reexaminare, într-o formă diferită de cea a Camerei Deputaţilor, eliminând mare parte din textele nou adoptate, inclusiv prevederile referitoare la comisiile de cercetare a averilor. Coroborând dispoziţiile constituţionale despre departajarea competenţelor celor două Camere cu prevederile Regulamentelor celor două Camere, pe aceeaşi temă, Traian Băsescu susţine că „dispoziţiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor sunt de competenţa Senatului în calitate de prima Cameră sesizată şi a Camerei Deputaţilor, în calitatea de Cameră decizională”.
Preşedintele Băsescu susţine că pentru ca dispoziţiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor să fie legal adoptate, era nevoie ca deputaţii să analizeze, în urma votului senatorilor, aceste dispoziţii. „Având în vedere că Senatul a eliminat dispoziţiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor, ce fuseseră adoptate de Camera Deputaţilor, deveneau incidente prevederile art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie, în sensul că doar cu privire la aceste texte de lege era necesar să se reia deliberarea pentru a decide definitiv Camera Deputaţilor, care potrivit art. 75 alin. (1) teza finală, este Cameră decizională. Noile prevederi adoptate de Camera Deputaţilor intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 44 alin. (2) şi a celor ale art. 136 alin. (5) din Constituţie şi drept urmare, atrag competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, ceea ce impunea întoarcerea legii, cu privire la aceste prevederi, de la Senat, care nu şi-a însuşit forma primei Camere, la Camera Deputaţilor, ce ar fi trebuit să decidă în procedură de urgenţă”, se mai arată în cererea de reexaminare.
Şeful statului susţine că Legea fundamentală a prevăzut soluţii pentru situaţia în care una din Camere intervine asupra competenţei celeilalte. Traian Băsescu invocă art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie, care spune: „În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă. Dispoziţiile referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere”.
Preşedintele Comisiei juridice, Daniel Buda, a anunţat în urmă cu o săptămână că i-a solicitat preşedintelui Camerei, Roberta Anastase, să amâne trimiterea spre promulgare a Legii ANI, întrucât articolul din lege privind comisiile de cercetare a averilor, eliminat de Senat, este de competenţa decizională a deputaţilor. Pe 8 iulie, preşedintele Camerei, Roberta Anastase, a convocat o şedinţă a Biroului Permanent pentru a discuta acest subiect, însă reuniunea nu s-a putut ţine din lipsă de cvorum deoarece reprezentanţii PSD şi PNL nu au participat. Pe 8 iulie, Anastase a anunţat că grupul parlamentar al PDL a decis să depună forma adoptată de Camera Deputaţilor ca proiect de lege care să intre în discuţie din toamnă.
Noua Lege ANI a fost votată pe 30 iunie 2010 de Senat, Cameră decizională. În urma votului, Agenţia Naţională de Integritate rămâne doar cu prerogativele de a sesiza ANAF sau Parchetul, după caz, cu raportul de analiză, dar nu şi comisiile de control al averilor care s-ar fi reînfiinţat pe lângă curţile de apel dacă s-ar fi acceptat solicitarea din cererea de reexaminare a preşedintelui Băsescu.
Comisiile de cercetare a averilor, formate din doi judecători şi un procuror, ar fi avut competenţe ca, pe baza raportului de analiză al ANI, să înceapă controlul averilor şi, în funcţie de ce ar fi rezultat în urma acestui control, să trimită mai departe cauza, instanţelor competente, inclusiv cerând confiscarea averilor.
Aceste comisii de control al averilor au fost înfiinţate prin Legea 115/1996, dar, după cum a explicat, în Senat, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, ele funcţionau pe lângă curţile de apel înainte de existenţa ANI, astfel că niciodată comisiile şi Agenţia nu au fost funcţionale în paralel.
