Curtea de Conturi a realizat un raport special care priveşte „Auditul performanţei modului de constituire, alocare şi utilizare a fondurilor la dispoziţia Guvernului” în care atrage atenţia Guvernului asupra modului de gestionare şi alocare a sumelor de la buget în anii 2007 şi 2008, făcând referire totodată şi la anul 2009.
Astfel, Curtea informează că în 2007 au fost alocate din Fondul de rezervă prin Hotărâri ale Guvernului fonduri în sumă totală de 2.100 milioane de lei, iar în 2008 cuantumul acestora s-a ridicat la 3.451 de milioane de lei. Inspectorii Curţii remarcă faptul că în ceea ce priveşte „Fondul de rezervă bugetară, dacă în anul 2007 creşterea Fondului a fost <<doar>> de 22 de ori faţă de prevederile iniţiale ale acestuia, în anul 2008 creşterea Fondului a fost de circa 593 de ori”.
Un aspect criticat de raport face referire la faptul că fondurile alocate au un caracter gratuit, fără obligaţia de rambursare şi fără a exista „un control privind atingerea obiectivului final prevăzut în actul normativ de alocare” sau privind „legalitatea utilizării sumelor acordate”.
Referitor la acest din urmă aspect, potrivit situaţiei realizate de Curtea de Conturi în anii 2007 şi 2008 „plăţile nelegale” s-au ridicat la nivel naţional la 3,58 de milioane de lei, din care a fost recuperată suma 530.300 lei. Principalele abateri din partea autorităţilor locale au fost: schimbarea destinaţiei banilor, decontarea unor lucrări neefectuate, dar şi acordarea de tichete cadou sau plata unor drepturi pentru „menţinerea stării de sănătate în muncă sau pentru ţinută business”.
„În ceea ce priveşte monitorizarea şi controlul Fondurilor, s-a constatat că acestea practic nu există, astfel că nu a putut fi evaluată eficacitatea folosirii lor” mai avertizează Parlamentul inspectorii Curţii.
Raportul mai menţionează că practica alocării de bani din Fondul de rezervă a luat amploare în ultimii ani, iar această practică se continuă şi în prezent, în condiţiile adâncirii crizei economice. Chiar şi în prezent se continuă practica alocării unor sume din Fond pentru finanţarea unor <<cheltuieli curente şi de capital>>, în condiţiile adâncirii crizei economico-financiare, spun specialiştii. Inspectorii spun că aceste sume trebuie alocate pentru a rezolva situaţii de urgenţă şi că în mod normal, „acest Fond ar fi trebuit să fie drămuit cu mai multă grijă şi responsabilitate, pentru a putea constitui o rezervă reală”.
De asemenea, Curtea de Conturi ridică un semn de întrebare asupra legalităţii hotărârilor de Guvern prin care s-au alocat sumele din Fondul de rezervă. „Un fenomen care a căpătat o amploare deosebită îl reprezintă acela că sumele alocate din Fondul de rezervă prin HG-uri nu au avut prevăzută destinaţia precisă a cheltuielilor pe categorii, sintagma precizată în multe HG-uri fiind aceea de << cheltuieli curente şi de capital>> lăsând la latitudinea ordonatorilor principali de credite repartizarea acestora, care de cele mai multe ori nu a fost pentru <<cheltuieli urgente sau neprevăzute>>. Acestea pun sub semnul întrebării legalitatea hotărârilor de Guvern aprobate prin care au fost alocate sume din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului”, mai menţionează Curtea de Conturi.
Totodată, inspectorii critică gradul de transparenţă scăzut al Secretariatului General al Guvernului, explicând faptul că în majoritatea cazurilor analizate HG-urile nu au parcurs traseul procedural prin Registratura instituţiei, pentru că s-a dorit a fi adoptate în aceeaşi zi în care au fost iniţiate. Concluzia generală este că „la nivelul SGG nu s-a realizat nicio analiză cu privire la necesitatea şi oportunitatea alocării sumelor din Fondurile la dispoziţia Guvernului”.
Nici Ministerul Finanţelor nu a scăpat de criticile inspectorilor Curţii de Conturi. „La nivelul MFP nu există criterii clare şi formalizate de clasificare a cheltuielilor ce urmează a fi finanţate din Fondul de rezervă bugetară/ Fondul de intervenţie în vederea includerii acestora în categoria de cheltuielilor urgente sau neprevăzute, ceea ce duce la repartizarea şi utilizarea în mod arbitrar a acestor fonduri”, susţine documentul. MFP mai este acuzat că nu a respectat Legea finanţelor publice, în sensul monitorizării sumelor alocate de Guvern şi a controlului modului în care au fost utilizate acestea.
Curtea de Conturi a mai constatat că fondurile solicitate de ordonatorii de credite au constituit doar fonduri de completare, şi nu pentru finanţarea integrală a diverselor obiective, iar uneori aceste fonduri au fost blocate timp de mai mulţi ani, obiectivele nefiind realizate nici până la data auditului.
În ceea ce priveşte administraţiile publice locale rapoartele de audit au scos la iveală că, în majoritatea cazurilor, la nivelul acestora nu au existat solicitări exprese de sume din Fondul de rezervă bugetară, astfel că Executivul a alocat sumele respective fără a se consulta cu autorităţile locale. „Fără o fundamentare din partea beneficiarilor direcţi, aceştia au fost puşi în situaţia de a primi sume pe care nu le-au cerut, sume alocate de regulă la sfârşitul anului, când nu mai puteau fi utilizate legal până la sfârşitul exerciţiului bugetar. Totodată, s-a constatat că de cele mai multe ori sumele din Fondul de rezervă bugetară au fost alocate chiar şi în cazul în care entităţile respective dispuneau de venituri proprii suficiente pentru a-şi acoperi cheltuielile sau chiar înregistrau excedent la data primirii sumelor”, mai susţine raportul.
