„Valorificarea rezervelor interne, prin reforme interne, atragerea de fonduri UE şi atragerea de resurse din exterior pot duce la un potenţial de creştere de 4-4,5%, de la probabil 2-2,5% acum. Trebuie să se evite însă situaţiile rele în Europa. Dacă va fi recesiune în Europa, ne va afecta potenţialul de creştere. Contează enorm pentru România deciziile care se iau la nivelul UE. Conteaza şi ce facem acasă, dar contează enorm şi contextul macro”, a declarat Dăianu, la conferinţa „Cei mai mari jucători în economie”, organizată de Ziarul Financiar.
El a adăugat că potenţialul de creştere economică a României s-a diminiat de la 5-5,5% la 2-2,5%.
„Potenţialul de creştere va fi erodat în continuare dacă nu combatem deteriorarea educaţiei, a capitalului uman. Acesta este activul cel mai important pentru o economie şi avem o mare problemă din cauza deterioarea capitalului”, a arătat Dăianu.
În acelaşi timp, el a apreciat că România este un caz singular în Europa în ceea ce priveşte efectul asupra evoluţiei economiei a investiţiilor publice.
„Am cheltuit 5% din PIB în investiţii, dar cu efecte reduse, de 2-3% asupra PIB. Este un caz singular în Europa”, a explicat Dăianu.
În opinia sa, capacitatea României de a avea o creştere mai consistentă a economiei este limitată şi de mediul extern, care potrivit lui Dăianu este neprietenos şi nu tolerează României ce li se tolerează altora.
Pe altă parte, Dăianu a amintit de dependenţa României de importuri, ceea ce face ca la orice impulsionare a consumului, unul dintre motoarele de creştere ecomomică, să ducă la majorarea deficitelor structurale ale balanţei comerciale.
„Probabil că anul acesta vom avea un deficiat bugetar pe cash de 2,2-2,3%, faţă de 4,4% anul trecut. Chiar şi aşa, însă avem deficite structurale importante ale balanţei comerciale, care cresc la orice impulsionare a consumului. Avem o slăbiciune structurală, stimularea cererii se duce în importuri, ceea ce nu se întâmplă în Ţările baltice, de exemplu”, a arătat Dăianu.
Dăianu este de părere că gestionarea crizei din euro influenţează enorm România, însă există rezerve interne mari de eficienţă şi alocare a resurselor, atât în sectorul public, cât şi în privat.
Rezervele interne la care se referă Dăianu sunt fondurile europene, creşterea eficienţei cheltuirii banilor publici,colectarea taxelor şi impozitelor, prioritizarea investiţiilor, reforma companiilor de stat, precum şi creşterea cheltuielilor publice.
„Sunt sute, mii de investiţii care nu au utilitate, poate doar pentru unii politicieni sau unele companii la nivel local, dar nu pentru economiei. Creşterea cheltuielilor publice cu aproape 4% ar putea să mărească rata de creştere economică de la 2-2,5% la 3-3,5-4-4,5% din PIB peste câţiva ani”, a apreciat Dăianu.
El spune că România are nevoie de politici industriale, prin reformarea companiilor de stat, privatizarea managementului acestora şi prin încurajarea investiţiilor noi.
„Sunt multe investiţii mari, dar sunt blocate. Există intenţii importante de investiţii în România, chiar dacă fluxul investiţional a scăzut mult. Sunt proiecte în industrie de mare interes pentru România”, a precizat Dăianu.
În ceea ce priveşte atragerea de resurse externe, Dăianu spune că deşi Europa mai are multe de oferit din acest punct de vedere România ar trebui să ţintească şi în afara spaţiului european.
„România are relaţii în afara Europei, dar sunt adormite. Ne trebuie o diplomaţie economică agresivă, sprijinită ţi de cercurile private”, a mai spus Dăianu.
