Rezultatele studiilor din România arată că bărbații devin mai devreme antreprenori, iar peste jumătate dintre femeile antreprenor au vârste cuprinse între 35 și 49 de ani și, cel mai adesea, după ce și-au dobândit deja o profesie. 9 din 10 români au încredere în performanțele și abilitățile femeilor antreprenor și cred că performanța și competitivitatea reprezintă o valoare adăugată, fiind factorii determinanți pentru a susține mai mult antreprenoarele, conform unui studiu al asociației VERTIK pentru Viitor derulat în februarie 2020.
Ana Maria Mihăescu, membru în multiple consilii de administrație și cu vastă experiență în afaceri, susține că pașii făcuți de statul român au fost semnificativ mai mici comparativ cu măsurile implementate de alte state. Acest lucru ar putea fi cauzat cel mai probabil din cauza neîncrederii în beneficiile pe care le aduce diversitatea. Diversitatea este elementul care asigură echilibrul în antreprenoriat și care, în consecință, asigură egalitatea de șanse în afaceri. Astfel, dacă pornim de la premisa egalității la educație și sănătate, de ce nu am fi egali și în impactul pe care îl avem asupra mediului economic și vieții politice?
Educația, educația financiară și antreprenorială poate soluționa aceste probleme, provocări și impedimente cu care se confruntă actualele sau viitoarele antreprenoare, realizând un salt enorm în această direcție a economiei. Iar ceea ce va face diferența dintre statisticile de acum și cele din câțiva ani va fi nivelul de educație și mai ales networking-ul, sau rețeaua de contacte pe care le avem. Cele două elemente asigură acces la informație, iar accesul la informație, la rândul său, va asigura egalitatea de șanse, parte a egalității de gen, la care tindem cu tot mai multă insistență.
Pornind de la ideea că performanța nu are gen, Bianca Tudor, Founder & CEO Elite Business Women, evidențiază 3 mari provocări cu care se confruntă femeile antreprenor. Prima ar fi faptul că este provocator să îmbini viața personală cu cea profesională, mai ales că afacerea cere o prezență de 24/24. A doua provocare este lipsa de experiență managerială care să permită o performanță crescută cât mai repede posibil. Și cea de-a treia provocare este dificultatea de a accesa finanțare. Pe de altă parte, în ultima perioadă rata profitabilității companiilor românești nu mai crește atât de furtunos, indiferent că vorbim aici de companii înființate de femei sau de bărbați.
Astăzi este important să conștientizăm importanța antreprenoriatului feminin și să înțelegem cum putem aduce un aport consistent la Produsul Intern Brut, dar și cum putem încuraja (nu favoriza, ci încuraja) antreprenoriatul feminin. Există suficiente elemente care confirmă că femeile au nevoie de susținere puțin mai mare în afaceri. În acest sens, aruncând o privire înspre vest, identificăm suficiente exemple de țări în care statul s-a implicat pentru a încuraja femeile antreprenor și au obținut rezultate impresionante. Canada este unul dintre acele exemple care are
una dintre cele mai curajoase și ample strategii dedicate femeilor din afaceri, implicând investiții de 2 miliarde de dolari cu scopul dublării numărului de antreprenoare până în 2025. Un alt exemplu este Franța, care are o abordare dedicată și mixtă, acordând sprijin categoriilor vulnerabile și regiunilor mai puțin dezvoltate, ajutând femei fără opțiuni profesionale, dar și participarea femeilor în sectoare cu potențial competitiv. Și, poate unul dintre cele mai apropiate exemple, este Polonia, care a înființat o agenție dedicată, pentru a sprijini atragerea de fonduri naționale și fonduri europene. De aceea, ca să nu inventăm roata, România ar putea adapta unul un model pe care să-l ajusteze, dar modelul ar trebui să fie cât mai simplu, pentru că tot ceea ce este complicat distruge economia,este de părere Ana Maria Mihăescu.
Vă propun discuția integrală în podcastul de mai jos:
Daniela Șerban, Președinte ARIR și VERTIK
