Indicatorul care arată cât de competitivă este economia românească se va deteriora în 2021 și va atinge nivelul din 2019, când nu aveam pandemie. După un 2020 în care consumul privat a avut o contribuție negativă de 2% la formarea Produsului Intern Brut, vine un 2021 când acest consum își va reveni.
Ne întoarcem la STAREA DE URGENȚĂ?! Răspunsul ferm al premierului Orban
Prin urmare, se vor cheltui tot mai mulți bani pe produse venite din afară pentru că producția internă nu poate satisface întreaga cerere. Banii vor ieși din țară și economiile altor state vor fi întreținute din foamea de consum a românilor. Acest aspect se poate vedea urmărind prognoza deficitului de cont curent, acel indicator despre care s-a menționat mai sus. În prognoza preliminară de toamnă pentru rectificarea bugetară 2020-2021, realizată de Comisia Națională de Prognoză, deficitul contului curent va ajunge la 10,48 miliarde de euro, mai mult cu 4% decât în 2020, și chiar mai mare decât cel din 2019, când s-a atins nivelul de 10,47 miliade de euro.
Cine se vaccinează primul?! Ce spune Orban despre vaccinarea anti-covid în România
Contul curent este un indicator de măsurare a comerțului unei țări și, dacă arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate, avem de a face cu deficit. Creșterea deficitului de cont curent vine pe fondul deteriorării deficitului comercial ca urmare a creşterii puternice a cererii de consum, ce nu a putut fi acoperită de oferta internă. Deficitul comercial va ajunge în 2021, conform Comisiei de Prognoză, la 21,32 miliarde de euro, față de 18,7 miliarde de euro, în acest an, și 17,29 miliarde de euro, în 2019. Asta înseamnă că importurile cresc într-un ritm mai susținut decât exporturile. Iar importurile sunt generate de nevoia de consum mai ridicată a românilor. De altfel, în 2021, salariul mediu net este estimat la 3.406 lei, față de 3.187 lei în 2020. În plus, inflația va avea o medie anuală de 2,3% față de 2,7% în 2020. Asta înseamnă mai mulți bani în buzunarul românilor și, prin urmare, o nevoie de consum mai mare.
