De remarcat că redactarea hotărârii de achitare a durat opt luni de zile, sentința fiind pronunțată în august 2012 în timp ce decizia a fost finalizată pe 25 aprilie.
Omul de afaceri este trimis în judecată pentru că și-ar fi însușit ilegal, prin Rompetrol, o creanță despre care procurorii DIICOT spun că ar aparține statului român și pentru manipularea pieței de capital în urma unor tranzacții cu acțiuni Rompetrol, fapte făcute sub umbrela unui grup infracțional organizat, alături de alte persoane.
În ceea ce privește creanța Libia pe care Patriciu ar fi preluat-o ilegal în urma transformării unei foste Întreprinderi de Comerț Exterior în viitoarea SC Rompetrol, tribunalul reține că este greșită interpretarea dată de procurori.
„Tribunalul reține că la data transformării în societate pe acțiuni SC Rompetrol SA a dobândit în patrimoniul propriu toate drepturile și obligațiile ce decurgeau din acordul EPSA, aceste drepturi neputând fi divizate deoarece ar însemna eludarea însăși esenței acordului EPSA”, se arată în motivarea hotărârii Tribunalului București.
De precizat acordul EPSA estea contractul de pe urma căruia a apărut această creanță de 80 de milioane de dolari. Mai mult, judecătorul susține că statul nu putea fi parte în contractul care era supus legislației libiene.
În ceea ce privește acuzația de delapidare a fondurilor provenite din creanța Libia de către Dinu Patriciu, Tribunalul București reține că nici această acuzație nu este întemeiată: „În cauză, însușirea, folosirea sau traficarea sumelor de bani izvorâte din acordul EPSA, ca situație premisă, nu au fost făcute în beneficiul inculpatului (Dinu Patriciu n.r.) ci în interesul SC Rompetrol SA ca titular al acestei creanțe după dizolvarea și lichidarea Rompetrol of Lybia”.
Referitor la constituirea unui grup infracțional organizat, Tribunalul București constată că „nu s-a putut stabili structura grupului, rolul definit de fiecare membru”.
„Analizând probatoriul administrat în cauză precum și situația de fapt expusă în rechizitoriu în raport cu definiția legală a infracțiunii tribunalul reține că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de inițiere, constituire a unui grup infracțional organizat câtâ vreme mecanismul răspunderii penale nu este precis determinat. Pe de altă parte, cauza a fost disjunsă față de alți doi organizatori și inițiatori ai grupului, respectiv față de învinuiții Hart Colin Richard și Stephenson George Philip, astfel că instanța se află practic în imposibilitatea de a stabili modul de lucru ca modus operandi al pretinsului grup infracțional organizat”, susțin magistrații.
