Reprezentanţii investitorilor instituţionali de pe piaţa autohtonă încearcă să pună presiune pe parlamentari să adopte legea care ridică, de la 1% la 5%, pragul maxim de deţinere de acţiuni ale societăţilor de investiţii financiare (SIF), în ajunul discutării actului normativ în Camera Deputaţilor.
„Aprobarea legii privind creşterea pragului la SIF, dacă nu va fi din nou amânată mâine, ar fi un prim semnal că autorităţile înţeleg să respecte principiile elementare de piaţă de capital. Fără astfel de semnale, percepţia investitorilor despre riscul plasamentelor în România va pune în pericol ofertele de vânzare de acţiuni ale companiilor energetice“, a declarat Adrian Tănase, CFA, director general al ING Investment Management România, cu ocazia unei conferinţe organizate de Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC).
Un calendar ipotetic
Oferta publică de acţiuni Transelectrica ar putea începe la sfârşitul lunii februarie, iar cele pentru vânzarea pachetelor de 10% de acţiuni ale Hidroelectrica şi Nuclearelectrica s-ar putea derula în octombrie, respectiv noiembrie – decembrie anul viitor, potrivit estimării lui Florin Laurenţiu Vlădan, şeful Oficiliului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), care este proprietarul formal al companiilor. Vânzarea a 15% din Romgaz şi din Transgaz ar trebui să se deruleze tot anul viitor.
„Pe 15 sau 20 ianuarie ar trebui să semnăm contractul de intermediere pentru oferta Romgaz, candidaţii, nume mari ale domeniului, având termen de depunere 29 decembrie“, a spus şeful OPSPI. Printre amatoare se numără coloşii americani JP Morgan, Citibank, Goldman Sachs şi Morgan Stanley.
Costul neîncrederii
Va fi un an plin, în care investitorii care contează vor fi asaltaţi de oferte de toto felul, inclusiv de active bancare. Ceea ce în România sunt „perle ale coroanei“ va fi greu de vândut la preţuri mari în lumea mare. De aceea, reprezentanţii investitorilor instituţionali au evocat din nou, eşecul ofertei de vânzare a acţiunilor OMV Petrom, de astă vară, care s-ar fi datorat tocmai preţului prea mare cerut de vânzător.
„Când investitorii au o perspectivă nefavorabilă privind evoluţia pieţei şi mai ales privind modul în care le sunt respectate drepturile, atunci consideră riscante plasamentele respective şi cer compensaţii de preţ sau premii de risc“, a explicat şi Radu Hanga, director general al BT Asset Management.
Managerul de investiţii clujean a făcut astfel aluzie şi la abuzurile consemnate în societăţile controlate de stat, cea mai scandaloasă fiind deja celebra donaţie către Bugetul Statului, la care a fost obligată Romgaz.
„Investitorii străini nici nu înţeleg rostul pragului la SIF-uri, care îi împiedică pe acţionari să controleze felul în care sunt administrate SIF-urile“, a adăugat, la rândul său, Adrian Tănase. „Nici nu există o restricţie asemănătoare în Europa“, a completat Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor. ING Investment Management şi BT Asset Management administrează fonduri de investiţii cu active de peste 1,3 miliarde de lei.
Dacă încrederea în mediul românesc ar creşte, statul ar putea atrage cu circa 300 de milioane de euro prin vânzarea prin Bursă a 10 – 15% din acţiunile Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearlectrica, ca şi a pachetelor suplimentare scoase pe piaţă de la Transelectrica şi Transgaz, potrivit estimărilor AIPC.
„Companiile de pe piaţa românească sunt cu 50% subevaluate în termeni de preţ bursier/valoare contabilă, dacă le comparăm cu piaţa poloneză. Diferenţa poate fi explicată de ineficienţa pieţei de capital (româneşti, n.r.), cauzată de stadiul slab de dezvoltare al acesteia.
Asta se traduce în peste 300 milioane euro mai puţini bani obţinuţi din listările anunţate de stat, evaluate la 1 miliard de euro. Pe termen scurt, statul are tot intereseul să dezvolte piaţa de capital. Cu cât o piaţă este mai dezvoltată, cu atât mai mult preţurile vor fi mai mari în IPO-uri (ofertele publice iniţiale de acţiuni, n.r.)”. a declarat Dumitru Beze, preşedintele AIPC.
Ce face Statul ca să evite repetarea eşecului ofertei Petrom la celelalte oferte
Guvernul a schimbat algoritmul de selecţie a intermediarilor ofertelor de vânzare. Oferta tehnică (care include şi reputaţia şi experienţa candidatului) va asigura 80% din punctaj, iar oferta financiară doar 20%, potrivit şefului OPSPI.
Florin Vlădan crede că astfel se va evita ca o firmă relativ nouă pe piaţă, să câştige cu comisioane mici în faţa unor mari bănci de investiţii vechi de când piaţa. Aşa s-a întâmplat la selecţia pentru intermedierea ofertei Petrom, în care JP Morgan, Citibank, Goldman Sachs şi Morgan Stanley au pierdut în faţa ruşilor de la Renaissance Capital.
Oficialul guvernamental nu a putut să precizeze cu ce alte mecanisme se pregăteşte succesul. Iniţial a respins ipoteza ca micii investitori să beneficieze de un discount, după care a revenit şi a spus că acest lucru se va stabili în urma copnsultărilor cu intermediarul. Acesta este cunoscut şi sigur doar la oferta Transelectrica este cunoscut.
Cu cât micii investitori sunt mai numeroşi se spune că piaţa este mai dezvoltată. În prezent nu sunt active nici măcar 3.000 de conturi la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
Şeful OPSPI, care, în fond se află în subordinea Guvernului, nu a exlus posibilitatea ca ofertele să se amâne, dacă nu este găsită „o ofertă de oportunitate pentru derularea lor“ şi a dat anticipat vina pe condiţiile de piaţă nefavorabile.
Altfel, “OPSPI îşi păstrează angajamentul în privatizarea unor pachete de 10-15% din companiile aflate în portofoliul său“, iar „dezvoltarea pieţei de capital româneşti nu poate decât să asigure obţinerea unui preţ corect pentru aceste participaţii şi maximizarea veniturilor generate astfel pentru Bugetul de Stat“.
Numai că piaţa este subdezvoltată şi micii „dezvoltatorii“ nu sunt încurajaţi să cumpere, iar marii investitori nu mai au ce cumpăra.
„Este aproape imposibil să mai construieşti un fond de investiţii de acţiuni româneşti cu 30 de milioane de euro. Nu ai în ce plasa aceşti bani“, spune AdrianTănase, care evocă şi tentaţuia tot mai mare chiar şi a fondurilor de pensii să se îndrepte spre pieţele străine.
