Dacă un debitor nu îşi mai plăteşte creditul, banca are dreptul – şi de la un moment-dat obligaţia – de a se îndrepta asupra bunurilor cu care este garantat: active imobiliare, utilaje, autoturisme.
În dreptul persoanelor fizice procedura este simplă, existând doar varianta executării silite. În cazul companiilor avem mai multe opţiuni, însă în cele mai multe situaţii se ajunge la faliment şi lichidarea companiei.
Piaţa vânzărilor forţate e blocată
După ce s-au trezit pe cap cu mii de proprietăţi imobiliare rezulate din acţiunile de mai sus, băncile au încercat tot felul de metode de a le scoate de pe bilanţ, încercând să-şi limiteze pierderile.
Constrânse de normele BNR şi de nivelurile de capital impuse de Basel II, multe dintre băncile din sistem au înfiinţat aşa-numitele special purpose vehicle (SPV), pe care au trecut activele neperformate. Prin asta au scuturat bilanţurile şi au eliberat provizioanele de risc pe care sunt obligate să le constituie de către BNR.
Avocatul Gheorghe Pipera, care conduce firma de practicieni în insolvenţă RomInsolv spune că astfel băncile au blocat piaţa vânzărilor forţate.
“Piaţa nu se deblochează pentru că băncile de la vârful sistemului bancar au creat aceste firme de real-estate management. O vreme le va fi confortabil în această , dar mai târziu s-ar putea să fie o problemă. Asta pentru că acele active ar trebui puse la treabă, chiar dacă la un sfert din valoare”, a declarat Piperea, la o conferinţă de presă organizată de fairsolve.com. Acesta mai spune că aceste vehicule sunt varianta românească a băncilor bune şi băncilor rele (good bank/bad bank) în care au fost împărţite băncile cu probleme. Asta cu deosebirea că băncile rele au trebuit să fie scoase la vânzare.
“E şi un pic de ocolire a normelor BNR”, adaugă avocatul, “Iei neperformantele şi le bagi în alt buzunar, aceste SPV-uri, care nu sunt sub controlul BNR”.
Practica este des întâlnită în Occident, spune Speranţa Munteanu, senior director al departamentului de restructurare din KPMG România, şi că aceasta este o metodă prin care băncile îşi menţin nivelurile de capitalizare. Munteanu estimează că într-un an de zile vom vedea mai multă activitate în această piaţă,pe măsură ce efectele crizei economice se vor estompa.
Gianina Lazanu, director al direcţiei de recuperare mari creanţe din BRD, spune că prin înstrăinarea activelor către o firmă care se specializază pe aşa ceva, băncile au mai mult timp să se ocupe de activitatea de bază.
“Ca principiu, băncile nu doresc să se transforme în agenţii imobiliare. Aşa şi-au disponibilizat din provizioane şi s-au putut concentra supra activităţii de core-bussines”, spune Lazanu, care adaugă că BRD nu are un astfel de vehicul pe care să transfere activele preluate de la debitori.
Aceasta adaugă că una din marile probleme ale pieţei este că nu prea există cerere solvabilă. Mulţi ar vrea să cumpere bunurile vândute de bănci fără să prezinte un avans, cu finanţare integrală de la bancă, şi la dobânzi care se apropie de 0. “Băncile sunt totuşi societăţi comerciale şi nu îşi permit să facă astfel de afaceri”, spune reprezentantul BRD.
Active de 10 miliarde euro îşi aşteaptă cumpărătorii
Piperea estimează că cele 35.000 de dosare de lichidare deschise la nivel naţional au un cuantum de 10 miliarde de euro. Acesta admite că multe dintre valorile prezentate în dosare “sunt umflate”, însă chiar şi cu corecţia necesară suma este una considerabilă.
Aceste sume nu privesc doar băncile ci şi statul români sau alte companii.
Însă, în 2010, practicienii în insolvenţă din România au reuşit să valorifice active de doar 690 milioane de lei (sau 165 milioane euro). Din aceşti bani, băncile au luat 33%. Spre comparaţie, Fiscul a reuşit să recupereze 200 milioane de lei din imobilele vândute în 2010, şi 20,6 milioane de lei din bunurile mobile recuperate.
De la începutul acestui an, băncile au lansat tot mai multe portaluri prin care încearcă să vândă activele executate silit, în special case şi terenuri.
Însă, acestea nu au avut parte de o promovare prea intensă până acum, aşa că nici nu prea au avut succes.
Conferinţa de azi a fost organizată de Q2M iar sponsor al evenimentului a fost portalul fairsolve.com, care urmează să se lanseze în curând.
Lucian Despoiu, general manager la Kondiment, spune că instrumentele de e-commerce şi marketing disponibile în mediul online pot pune un apartament vândut de o bancă, de pildă, în faţa utiliatorului de internet interesat de aşa ceva.
Aşa s-ar putea vinde nu numai active imobiliare, ci chiar afaceri întregi. Tranzacţiile ar fi unele transparente, prin intermediul licitaţiilor.
Piperea asemenănă sistemul cu cel al burselor, unde vânzătorul nu cunoaşte cumpărătorul în tranzacţiile normale.
Despoiu adaugă că platforma va permite vânzarea activelor nu doar pe teritoriul României, ci oriunde în lume, deschizând astfel perspectivele creditorilor.
