Valoarea liniilor de finanţare de la băncile-mamă este de circa 13 mld. euro, fiind în scădere cu circa 9 mld. euro faţă de vârful din 2008. Volumul finanţărilor s-a redus cu 5 mld. euro doar în ultimii doi ani, liniile ajunse la scadenţă şi prelungite fiind mai degrabă excepţii. Băncile din străinătate şi-au forţat subsidiarele locale să-şi reducă dependenţa de finanţările externe, care au reprezentat principala sursă de creştere a creditării în perioada de boom, şi să atragă mai multe resurse de la clientelă. Astfel, depozitele au crescut constant în perioada de criză şi au ajuns la 216 miliarde de lei, depăşind anul acesta pentru prima dată din 2007 încoace nivelul creditelor acordate.
Dezintermedierea se vede şi în nivelul expunerii locale a principalelor grupuri europene cu prezenţă pe piaţa românească. Cele nouă grupuri bancare străine care au participat în 2009 la „Iniţiativa Viena“, un acord semnat cu statul român privind menţinerea expunerilor pe piaţa locală, mai aveau la finalul lunii august o expunere de circa 19 mld. euro, adică 75% din nivelul din 2009.
Expunerea s-a menţinut la circa 30 mld. euro până în septembrie 2012, dar ulterior a început un proces de scădere abruptă. Acordul a expirat în 2012, în momentul în care procesul de dezintermediere a devenit foarte vizibil. Acordul fusese intermediat de creditorii internaţionali ai României şi semnat cu Erste, Raiffeisen, Eurobank, National Bank of Greece, UniCredit, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus. Cele nouă grupuri deţin prin subsidiarele de la Bucureşti circa 70% din activele de 80 mld. euro ale sistemului bancar.