Cristina Popovici

De ce ne vor ocoli banii sefului Comisiei Europene

Banca Europeana de Investitii, BEI, CE, comisia europeana, Guvernul României, jean-claude-juncker

Puţini bani din cele 315 miliarde de euro, adică valoarea planului de investiţii anunţat de către preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, au şanse să ajungă în proiecte româneşti. Aceasta deoarece Guvernul nu ştie care ministere se ocupă de trimiterea proiectelor la Bruxelles, fie pentru că aceste proiecte nu au profilul cerut de Comisia Europeană, fie pentru că pur şi simplu oficialii noştri invocă teorii ale conspiraţiei conform cărora România va fi tăiată de la porţie, fiind o ţară prea mică şi prea îndepărtată de cei care împart banii.

O listă întreagă de proiecte proaste

Unul din principalele motive pentru care planul Juncker ar putea să nu se bucure de succes în România este calitatea slabă a proiectelor înaintate. Pentru a fi finanţat din bani europeni, un proiect trebuie să prezinte interese pentru finanţatorii privaţi. Principiul planului Juncker este că un euro pus de către Fondul European de Investiţii Strategice (structură nou-înfiinţată care va intra în funcţiune in acest an) va fi însoţit de credite ale Băncii Europene de Investiţii care vor tripla suma. Ulterior, aportul investitorilor privaţi  va mări de 5 ori suma finală, efectul de levier fiind de 1 la 15. Proiectele trebuie însă să se preteze pentru a fi finanţate de privaţi. „Dacă aveţi un pod într-o zonă industrială, iar pe acesta se va putea pune o taxă de un euro, proiectul va putea fi finanţat din planul Juncker. Dacă nu, nu înseamnă că nu aveţi nevoie de pod, ci că acesta va fi făcut din fonduri structurale“, a explicat un oficial al Comisiei Europene.

Or, acest mecanism pare a nu fi fost înţeles de către oficialii români. Ei au trimis la grămadă, în decembrie, o listă de 200 de proiecte în valoare totală de 62,5 miliarde de euro, dar care nu răspund cerinţei de interes pentru investitorii privaţi. Găsim pe listă o multitudine de proiecte privind protecţia zonelor inundabile prin construirea de diguri, reabilitarea diferitor clădiri publice, obiective sociale, nefiind clar motivul pentru care cineva ar investi bani în aşa ceva.

 

Citiți mai multe pe romanialibera.ro.

Ultimele Articole