Pe când un Obama de România?
“Pe undeva, la alegerile din toamna lui 2009 ar fi frumos să câştige cineva care ar fi devenit în prealabil preşedintele Internetului. Însă, din păcate, nici Băsescu, nici Geoană şi nici Antonescu nu au demarat vreo acţiune convingătoare în direcţia asta. Poate că surprizele vor veni tot dinspre Traian Băsescu, el a folosit acest mediu cu succes acum cinci ani”, a declarat pentru MONEY.ro analistul media Iulian Comanescu.
Comanescu crede că oamenii politici din România folosesc mediul online în relaţia cu cetăţenii, dar cu un succes parţial, referindu-se în principal la bloguri.
“Senatorii şi miniştrii nu prea ajung în topul blogurilor. Dar din punctul de vedere al unui om politic, un trafic de 2-300 de unici pe zi şi una-două duzini de fideli cu care dialoghează pe blog reprezintă un câştig, un nucleu de apropiaţi pe care îi poate transfera „în analog”, prin întâlniri faţă-n faţă cu comunitatea creată”, spune Comanescu.
Nu întâmplător, crede Comanescu, Ion Iliescu are succes pe blog. Altfel, singurele campanii online ale unor politicieni români sunt cele ale lui Traian Băsescu şi Varujan Pambuccian.
„Părerea mea este că în România comunicarea în mediul online este unidirecţională. Politicienii au de transmis un mesaj şi cel mai la îndemână este să o facă pe blogul sau site-ul personal”, Diana Tuşa, deputat.
Este vorba de campaniile din 2004, Traian Băsescu pentru Primărie, cu jocul online Câştigi cu Ardeiul, şi Traian Băsescu pentru Preşedinţie, cu Guerilla Digitală sau Ziua Evoluţiei, campanie care a fost premiată în cadrul Internetics 2005. În 2007, campania Referendum Traian Băsescu, Arată-le că tu ai puterea, a fost premiată la Golden Drum 2007 şi nominalizată la Cannes 2008.
“Cele ale contracandidaţilor au fost în general foarte slabe. De obicei, aceştia au încercat să copieze tacticile din campaniile anterioare ale lui Traian Băsescu şi logic că nu a funcţionat”, a declarat pentru MONEY.ro Bogdan Niţu, director general al companiei Webstyler, care a gestionat campaniile online ale lui Traian Băsescu.
La ultimele alegeri pentru Camera Deputaţilor, Varujan Pambuccian, fostul preşedinte al comisiei de IT&C din Camera Deputaţilor, s-a folosit cu succes de o campanie online de două săptămâni, în care a investit 2.000 de euro şi în urma căreia a câştigat 14.000 de voturi, după cum a declarat pentru MONEY.ro.
“Online-ul este un instrument ca oricare altul. Depinde cum îl foloseşti”, spune Pambuccian, fostul preşedinte al comisiei IT&C din Camera Deputaţilor, care nu vrut să intre în amănunte, pentru a nu le da de gândit adversarilor politici.
“Internetul nu este folosit nici măcar de companii, care ar fi mult mai interesate să-l folosească eficient şi mult mai constant”, Varujan Pambuccian, deputat.
Twitter, prea complicat pentru politicianul român
Referindu-se la reţelele sociale, Pambuccian spune că politicieni români nu ştiu cum să se folosească de ele.
„Asta este o chestie foarte nouă pe care puţini ştiu s-o stăpânească. Nu, online-ul nu este încă folosit de nimeni la capacitatea lui reală, iar în România este folosit foarte puţin şi, repet, mai ales de către companii, care ar fi mult mai interesate, căci vânzarea unui bun se face mult mai greu decât vânzarea unor promisiuni”, afirmă Pambuccian.
Câţiva politicieni au conturi de Twitter şi Facebook şi le folosesc cu un anume grad de eficienţă, spune Comanescu. Dar, doar de dragul experimentului, politicianul român nu are de ce să folosească reţeaua socială, doar pentru a fi „cool”, spune Sorin Tudor, director general al Project 365 Communication şi autor, în 2008, al cărţii Politica 2.0.08 – Politica marketingului politic.
Deocamdată, spune Comanescu, Twitter este un mediu predilect pentru proteste, ca în Iran sau Moldova. Chiar şi presa greşeşte atunci când citează „Twitter” ca sursă, pe când relatările sau afirmaţiile citate aparţin unei persoane anume, cu un profil pe Twitter.
Politicianul român trebuie să înţeleagă că Twitter este doar o formă de comunicare, spune Bobby Voicu, fostul oficial al Yahoo în România. “Dacă nu comunici ce trebuie, nu are efect”, a declarat el pentru MONEY.ro.
Olindă oglinjoară, cine-i cel mai online din ţară?
Politicienii români şi-au alterat imaginea într-o măsură atât de mare, încât s-au ales din partea electoratului cu prezumţia de vinovăţie, spune Comanescu. Cu alte cuvinte, imaginea din offline a politicianului român este reflectată şi la nivelul online-ului.
“Percepţia politicianului web 2.0 nu poate fi diferită de percepţia politicianului offline. Când vom avea o percepţie mai bună asupra aleşilor, vom avea şi o percepţie mai bună asupra activităţii lor online”, spune Sorin Tudor.
De ce nu sunt politicienii interesaţi de online
Deocamdată, crede Bobby Voicu, politicienii români nu se folosesc de mediul online în relaţia cu cetăţenii, iar atunci când o fac, nu o fac decât pentru publicitate electorală, pentru că aşa au “sfătuiţi” de un consultant. De aceea, spune el, un Obama al României, care să zguduie Internetul în .ro nu ar putea fi posibil decât în următorii 10-20 de ani.
“Nu e obligatoriu să fii politician web 2.0 ca să câştigi alegerile. Spre exemplu, dacă publicul tânăr, aflat preponderent online, nu iese la vot, de ce să fii politician web 2.0? Pe de altă parte, dacă intri în jocul ăsta, trebuie să fii credibil”, spune Bogdan Niţu.
România se clasează pe ultimul loc din Europa în ceea ce priveşte utilizarea Internetului. Mai precis, 64% dintre români nu au folosit niciodată serviciile de Internet în 2008, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
