În 2009, statul se împrumuta de pe piaţa locală la dobânzi de 10% până la 12% pe an. Oferta de obligaţiuni de stat sau de certificate de trezorerie era de cele mai multe ori adjudecată integral sau în proporţie foarte mare de băncile care participau la licitaţii.
De la începutul anului 2010, randamentele oferite de stat au început să scadă treptat, intrând încă din ianuarie sub pragul de 9% pe an. În martie, statul se împrumuta deja la dobânzi de sub 7% pe an. Pe 28 aprilie, MFP voia să atragă de pe piaţă 700 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu scdenţa la 6 luni. Randamentul mediu oferit de stat a fost de doar 5,74% pe an, iar din valoarea subscrisă de 3,595 miliarde de lei, statul a vândut titluri de 979,8 milioane de lei.
Deşi dobânzile au crescut uşor începând cu luna mai, nedepăşind însă cu mai mult 0,1 pp pragul de 7%, MFP a atras tot mai greu bani din piaţă.
Ultima licitaţie de titluri în lei la care bancherii au adjudecat tot ce a pus statul la bătaie s-a desfăşurat pe 24 mai. Statul a reuşit să împrumute atunci toate cele 700 milioane de lei pe care le căuta la o dobândă de 7% pe an.
Din mai până la acestă dată au fost şase licitaţii la care nimeni nu a vrut să cumpere titluri de stat la randamentele impuse de MFP, iar sumele adjudecate au fost de regulă la jumătate din cât îşi propunea statul să vândă.
Chiar la ultima licitaţie de titluri în lei, organizată joi, statul a respins toate ofertele pentru cele 300 milioane de lei pe care voia să le împrumute pentru că nicio bancă nu a vrut să dea bani statului cu 7% pe an.
În schimb, MFP a avut mai mult succes cu emisiunile în valută. Băncile au cumpărat aproape fără excepţie toate titlurile în euro, cumpărând de multe ori mai mult decât era stipulat în prospectul licitaţiei.
Pe 28 iulie, MFP a atras de pe piaţă 1,213 miliarde de euro în certificate de trezorerie cu scadenţa la 12 luni cu o dobândă de 4,9%. Prospectul licitaţiei era de 400 milioane de euro, iar băncile au suprascris de trei ori oferta, cererea fiind de 1,369 miliarde de euro. Statul nu mai organizase o licitaţie de titluri în euro din noiembrie 2009, când a luat de la bănci 1,423 miliarde de euro la o dobândă de 4,25% pe an. Atunci MFP îşi propusese să atragă 500 milioane de euro pe 12 luni.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că MFP a avut succes la licitaţiile de titluri de stat în euro, asta pentru că atunci s-a întâlnit cu piaţa.
“Îi încurajăm pe cei de la Finanţe să se întâlnească cu piaţa. S-au întâlnit foarte bine cu piaţa pe emisiunea în euro, din moment ce au împrumutat 1,2 miliarde de euro”, spune Isărescu.
Totuşi, adaugă guvernatorul, statul nu poate să împrumute doar euro, fiind nevoie de o poziţie echilibrată a datoriei. De altfel, Finanţele au respectat aceste sfaturi ale BNR până acum.
Isărescu crede că e puţin probabil ca anul acesta să mai existe o nouă emisiune de anvergură în euro, pentru că la ultima licitaţie a fost adjuecată o sumă consistentă.
O soluţie ar fi şi implementarea unui mecanism de împrumut de pe pieţele externe, prin emisiuni de titluri în euro – aşa-numitele euro medium term notes – spune guvernatorul.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că băncile sunt reticente în a achiziţiona titluri de stat pentru că există incertitudini în ceea ce priveşte capacitatea Guvernului de a reduce defictul bugetar.
“Principalul motiv pentru care băncile nu cumpără acum titluri de stat se leagă de incertitudinile majore care planează asupra reducerii defictului bugetar atât în 2010, cât şi în 2011. Cum se va finanţa acest deficit? Băncile sunt destul de sceptice că se va finanţa uşor acest deficit”, spune Dumitru.
Un alt motiv important pentru care băncile nu se înghesuie la achiziţia titlurilor de stat se leagă de randamentele mici oferite de MFP, în condiţiile în care riscul de ţară al României este perceput ca ridicat în piaţă. Economistul Raiffeisen spune că Finanţele ar trebui să se uite pe piaţa secundară pentru a vedea care sunt randamentele echitabile pe care ar trebui să le ofere – 8% pe an în acest moment.
“Ministerul Finanţelor pare că şi-a impus un yield (randament, n.ed.) de 7% (…) Probabil că au un anumit confort acum pentru că vor primi banii de la Comisia Europeană şi au avut şi o emisiune de 1,2 miliarde de euro săptămâna trecută. Însă, mai devreme sau mai târziu vor trebui să accepte randamentele pieţei”, spune economistul-şef al Raiffeisen.
“Prudenţa băncilor este de înţeles din următorul aspect: să presupunem că acceptă să cumpere titluri de stat cu 7% acum, iar mai târziu, Finanţele vor urca randamentele la 8%. Eu ca bancă ce fac? Sunt obligat să marchez la 7% şi să pierd foarte mulţi bani”, adaugă acesta.
Ministerul Finanţelor a programat pentru august şapte licitaţii de titluri de stat, din care două sunt pentru vânzarea de obligaţiuni, respectiv titluri cu scadenţa mai îndelungată. Celelalte cinci sunt pentru vânzarea de certificate de trezorerie, cu maturitate de până la un an.
Suma pe care Trezoreria ar vrea să o atragă este de 4,6 miliarde de lei. Tot cam atât a vrut să împrumute şi în iulie, când a reuşit să strângă doar 1,38 de miliarde de lei.
