De la oteluri la afaceri exotice

Studiu de caz

Originar din Republica Moldova, Veceslav Surachi s-a stabilit in 1992 in Bucuresti si a inceput sa faca afaceri cu oteluri. Fiind de formatie inginer in industria aerospatiala, Veceslav Surachi (54 de ani) a lucrat in tinerete la Moscova, in cadrul programului spatial al URSS. Toate aceste cunostinte i-au fost de mare folos cand a decis sa dezvolte in Romania businessul cu oteluri. Concret, in anii ‘90, importa oteluri speciale din Rusia si le vindea pe piata locala a industriei grele. Afacerea s-a dezvoltat de-a lungul timpului, in 2006 trecand de 100-150 milioane de dolari mai exact, dupa cum spune Surachi. Insa, in ianuarie 2007, odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, afacerea cu otelurile importate din Rusia a picat. “Normele europene pur si simplu nu mi-au permis sa continui afacerea”, spune Veceslav Surachi. El se refera la deschiderea pietei comune a Uniunii Europene si la controlul importurilor din afara spatiului intracomunitar. “Pe de o parte, fiscalitatea era mult crescuta, iar pe de alta parte, rata de profit in businessul cu oteluri speciale era oricum foarte mica”, explica omul de afaceri basarabean. Fara sa dea alte cifre, el adauga ca, desi rulajul era mare, profitul era mic, din cauza costurilor de transport, si astfel a fost nevoit sa renunte la business. Nu in totalitate insa, pentru ca mai detine o fabrica de containere din otel la Moldova Noua, in judetul Caras-Severin, care a inregistrat anul trecut vanzari de circa un milion de euro.

La acea vreme, avea deja planul pentru dezvoltarea unei afaceri din cresterea strutilor. Inca din 1998, cumparase 300 de hectare in comuna Rasuceni, din judetul Giurgiu, cu intentia de a face insa agricultura ecologica. Terenul achizitionat avea potential, in zona nefiind surse de poluare. Intai a adus acolo cateva familii de struti, mai mult pentru exotismul acestor pasari decat pentru a face o afacere. A crescut cativa ani – pana prin 2005 – 20-50 de struti. “Asa am observat ca strutul ar putea fi o afacere foarte buna”, spune acum Veceslav Surachi. In 2006 a obtinut finantare prin SAPARD si a construit, spune el, cea mai mare si mai moderna ferma de struti din Europa. Si nu doar ferma de crestere, ci si abator, carmangerie, incubator, tabacarie, statie de epurare a apei si incinerator. In total, investitia – o treime finantata prin programul SAPARD – se ridica la zece milioane de euro, iar in primul an de functionare – de fapt, mai putin de jumatate din 2007 – a avut vanzari de 100.000 de euro.

Si planurile pentru urmatorii doi-trei ani sunt deja trasate. Daca, anul trecut, a vandut carne de strut – considerata de nutritionisti un aliment foarte sanatos – doar pentru restaurantele marilor hoteluri, anul acesta a inceput o campanie de extindere a retelei de distributie. “Suntem prezenti actualmente in 80 de magazine, in special supermarketuri si hipermarketuri. Iar numarul magazinelor in care venim cu produsele noastre se va dubla in urmatorii doi-trei ani”, spune Veceslav Surachi, care estimeaza ca in 2010 va avea vanzari de minimum zece milioane de euro.

Veceslav Surachi spune ca se va axa pe doua directii cand estimeaza ca va ajunge la un astfel de nivel al vanzarilor: pe retail si diversificare. El vrea sa intre cu produsele sale in toate supermarketurile din Bucuresti si din tara, dar mizeaza si pe cresterea volumelor si diversificarea productiei. “Nu vindem doar carne de strut, vindem si semipreparate, cum ar fi carnati, frigarui sau mici din carne de strut”, spune Veceslav Surachi.

Ramane ca evolutia businessului cu struti sa arate daca estimarile lui Veceslav Surachi au fost corecte si daca va reusi sa transforme un business exotic intr-unul profitabil. Asta daca nu se schimba ceva pe piata otelurilor si intra din nou in afacerea cu care s-a lansat in urma cu 16 ani.

Context: Cum sa elimini concurenta

Surachi estimeaza ca in doi ani va avea o cifra de afaceri de zece milioane de euro, pentru ca a intrat pe o nisa a pietei “unde nu aveam practic concurenta, nici in Romania, nici in Uniunea Europeana”. Mai in gluma, mai in serios, basarabeanul spune ca singurul concurent de calibru cu care ar putea intra in competitie este liderul mondial in afacerile cu struti, compania Klein Karoo din Oudtshoorn – Africa de Sud. Anul trecut, compania a avut afaceri de 88 milioane de euro, vanzand produse din carne de strut in America, Asia continentala, Japonia si Europa, nu insa si in Romania. Conform Ministerului Agriculturii, pe plan local sunt in prezent circa 2.500 de crescatori de struti, care au, fiecare in parte, cel mult 50 de pasari. Cum singurul abator autorizat este cel detinut de Veceslav Surachi, cei 2.500 de intreprinzatori nu au voie sa comercializeze carnea si nu pot decat sa vanda oua sau pielea de strut – foarte cautata in industria marochinariei. Insa si aceasta supapa a potentialei concurente a fost inchisa de Veceslav Surachi: a construit o tabacarie si, prin volumele pe care le poate rula – de exemplu, anul trecut a avut la un moment dat 6.000 de struti in ferma -, crede ca problema concurentilor locali a fost rezolvata. In urmatorii doi-trei ani vrea sa ajunga la 15-20.000 de struti. Carnea de strut este recomandata in multe diete, datorita cantitatii mici de colesterol si pentru ca nu asimileaza hormonii de crestere, are calitati naturale care nu pot fi puse la indoiala. Un strut asigura o productie de 30-35 de kilograme de carne, iar un kilogram se vinde cu 18-25 de euro. Si celelalte componente se vand la fel de scump: un metru patrat de piele costa 200 euro, un ou, 15-50 euro, un kilogram de ficat costa 20 euro, un litru de ulei, 15 euro, iar o pana, 10 euro.

CV Veceslav Surachi
  • 54 de ani
  • Originar din Republica Moldova
  • Inginer in industria aerospatiala
  • A lucrat la Moscova in cadrul programului spatial al URSS
  • 1992 – se stabileste in Bucuresti si incepe o afacere cu oteluri grele
  • Ianuarie 2007 – renunta la afacerea cu oteluri
  • 2007 – dezvolta o afacere din cresterea strutilor la Rasuceni, in judetul Giurgiu