De la producător la raft, alimentele se scumpesc de câteva ori. Află cum.

angst, FNPAR, ilie van, Sorin Minea

Crescător de animale, abator, procesator, comerciant, consumator final. Acestea sunt „mâinile” prin care trece carnea până ajunge în bucătăriile românilor. Fiecare verigă în parte presupune o afacere ce se vrea profitabilă, astfel că din adaos în adaos, se ajunge la un preţ final de cîteva ori mai mare faţă de cel de pornire.

 

7 lei, o carcasă de pui

 

Din datele Asociaţiei Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), carcasa de pui pleacă de la abator cu 6,9 lei kilogramul. Urmează tranşarea, proces în urma căruia se pot vinde către comercianţi părţi din pui. „De aici pieptul pleacă cu 10,29 lei pe kilogram, pulpele cu 8,4 lei pe kilogram iar ficatul cu 8,5 lei pe kilogram. Mai departe se duc în comerţ şi nu pot şti ce comisioane se practică”, a declarat pentru money.ro Ilie Van, preşedintele UCPR. Un kilogram de piept dezosat costă, în unele magazine în jur de 19 lei, iar pentru un kilogram de pulpe se percepe în jur de 10 lei.

 

Adaosuri de 20%

 

Şi în cazul cărnii de porc lucrurile sunt similare. Din datele Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), procesatorul cumpără de la producător carcasa de porc calitatea 1 cu 1,72 euro pe kilogram (aproximativ 7,2 lei). “Din această carcasă eu fac tranşarea şi din ceea ce rezultă o parte o livrez către magazine şi o parte intră la procesare. ”, explică pentru money.ro Sorin Minea, preşedintele ARC şi patronul Angst, potrivit căruia marja celui care face tranşarea este de 5-6%. „Mai departe, magazinul îşi pune cât doreşte dar nu se depăşeşte în general 20%”, mai spune Minea care apreciază că rata de profit în rândul procesatorilor este în momentul de faţă de 2-3%. Magazinele comercializează kilogramul de piept de porc feliat cu aproximativ 12 lei.

 

Piaţa cărnii de vită în stand-by

 

La vită lucrurile sunt mai complicate. „ Acum piaţa pe vită este blocată pentru că există o tendinţă de creştere a preţurilor”, spune Minea. Momentan semicarcasa pleacă de la producători cu 8,7 lei pe kilogram dar de la 1 iulie va ajunge la 9 lei kilogramul. Preţul mare la acest tip de produs se explică şi prin faptul că, randamentul de procesare este de 50%, faţă de 80% cât este în cazul porcului.” La carnea de vită adaosurile sunt de aproximativ 20%, dar este vorba de o marjă brută, nu de adaos propriu-zis, pentru că de aici se scad cheltuielile”, mai spune preşedintele ARC.

 

Laptele, de 4 ori mai scump

 

Diferenţa dintre preţul la producător şi cel la raft al laptelui este dată de costul de achiziţie, adică preţul plătit de procesator producătorului, la care se adaugă costul de colectare al laptelui de la producător. Mergând pe lanţul de producţie, la preţul final se mai adaugă cheltuielile procesatorilor care colectează laptele, îl pasteurizează , îl normalizează şi îl ambalează. Mai contează şi distribuţia, ponderea acesteia în preţul final depinzând direct de canalul folosit. „Datorită realităţii zootehniei româneşti , fărămiţării excesive a proprietăţii agricole şi gradului foarte mare de dispersie al fermelor, costurile procesatorilor români de colectare a laptelui de la producători sunt mult mai mari decât cele ale procesatorilor din alte ţări UE. De asemenea, mărimea costurilor de colectare este direct influenţată de preţul combustibilului”, au declarat pentru money.ro reprezentanţii Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui(APRIL). Producătorii susţin că preţul solicitat de ei, porneşte, în funcţie de cantităţile solicitate, de la 0,85 de lei. „În medie, un litru de lapte costă între 0,85 lei pe litru şi poate ajunge la cel mult 1,45 lei pe litru, în funcţie de cantitate. Este vorba de preţul fără TVA”, ne-a explicat Alexandru Taşedan, reprezentant al A.G.L. Curtici şi membru al Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Arad. În magazine, costul unui litru de lapte ajunge la 4-5 lei.

 

Cartofii îşi dublează preţul

 

În cazul legumelor proaspete, lanţul intermediarilor este mai scurt. De la producător, ajung în depozite şi de abia de acolo în magazine. Există şi varianta în care producătorii, organizaţi în asociaţii, au propriile depozite astfel că se elimină o mare parte din cheltuielile cu stocarea. Spre exemplu, mergând pe acest fir, cartoful ajunge pe tarabe la un preţ dublu faţă de suma percepută de producătorul autohton.

În momentul de faţă, producătorii vând kilogramul de cartofi cu 1-1,5 lei şi ajunge la consumatorul final cu 2,5-3,2 lei, spun reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR). Diferenţa este dată, în cea mai mare parte, de adaosurile comerciale ale retailerilor. „Depozitarea reprezintă cel mult 30% din cost, pentru că riscul este foarte mare. Cartoful este o marfă perisabilă şi nimeni nu îşi permite un adaos foarte mare, pentru că rămâne cu marfa în stoc”, a declarat pentru money.ro Viorel Matei, preşedintele FNPAR. Potrivit acestuia, nici transportul nu reprezintă o cheltuială prea mare, reprezentând doar 5-6% din preţul total. „La comercianţi este adaosul mare-de 30% până la 100%. Totul depinde şi de cerere”, mai spune Matei conform căruia, în această perioadă a anului, preţurile sunt cele mai mici. „ Acum este un preţ minim pentru că pe piaţă se găsesc deja cartofii noi, produşi de micii agricultori.Începînd din octombrie -noiembrie însă presiunea pe preţ este mult mai mare, creşterile ajungând la 30-50% ”, a mai declarat Matei.

 

Ultimele Articole