Curtea de Apel Iași a hotărât vineri, 25 octombrie 2024, să excludă din dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, mai multe probe strânse de procurori. Buzatu este acuzat că ar fi primit mită în valoare de 1.250.000 lei.
Probele eliminate includ declarația unei martore, Gabriela Plesca, precum și mai multe înregistrări ambientale și procese-verbale aferente.
Conform deciziei Curții de Apel, anumite mijloace de probă au fost colectate într-un mod considerat ilegal, ceea ce a determinat magistrații să constate nulitatea absolută a acestora și să le excludă din probatoriu.
În timpul procesului, avocații inculpatului Radu Judele au invocat nelegalitatea acestor probe, iar Curtea de Apel a admis cererea acestuia, dispunând eliminarea fizică a declarației martorei și a proceselor-verbale din dosarul de urmărire penală.
Decizia include și eliminarea suporturilor optice aferente înregistrărilor realizate de colaboratorii cu identitate reală, care nu au respectat normele privind administrarea probelor.
Aceste excluderi au fost solicitate în baza Codului de procedură penală și s-au realizat în contextul unei verificări mai amănunțite a dosarului de către magistrați.
Acuzațiile și istoricul cazului lui Dumitru Buzatu
Dumitru Buzatu a fost arestat preventiv în septembrie 2023, după ce procurorii l-au surprins în flagrant, în timp ce primea o mită de 1.250.000 lei de la un om de afaceri.
Această sumă ar fi reprezentat un comision de 10% din valoarea unui contract de achiziție publică încheiat între Consiliul Județean Vaslui și firma respectivă.
În cadrul acestui contract, încheiat pentru reabilitarea unor drumuri din județ, lucrările au fost finanțate din fonduri europene și s-au derulat cu dificultăți, ducând la tensiuni între Buzatu și omul de afaceri privind plata facturilor restante, ce însumau aproximativ 3.000.000 euro.
Mai mult, un expert colaborator a fost implicat în acest dosar sub acuzațiile de luare de mită și trafic de influență, fiind suspectat că ar fi pretins 714.000 lei de la același om de afaceri pentru a redacta un raport favorabil privind lucrările executate.
Ulterior, acesta ar fi utilizat acest raport pentru a influența decizia Consiliului Județean Vaslui de a achita sumele restante. Această practică a dus la declanșarea unei anchete complexe în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
În cursul procesului, procurorii au încercat să includă în dosar înregistrări efectuate de colaboratori cu identitate reală, însă Curtea de Apel Iași a considerat că acestea au fost obținute prin utilizarea unor metode neconforme cu normele legale și a dispus excluderea lor.
Cu toate acestea, instanța a menținut valabilitatea celorlalte probe și a acțiunilor de urmărire penală efectuate de DNA, specificând că doar anumite elemente au fost obținute într-o manieră ilegală.
Consecințele deciziei asupra procesului lui Dumitru Buzatu
Decizia Curții de Apel Iași este definitivă, iar procurorii au la dispoziție cinci zile de la emiterea hotărârii motivate pentru a se conforma deciziei instanței și a îndepărta probele excluse.
De asemenea, instanța a respins cererea lui Dumitru Buzatu de a invoca incompatibilitatea judecătorului de la Tribunalul Vaslui și a menținut competența acestuia de a soluționa cauza. Un nou termen în dosar a fost stabilit pentru 15 noiembrie 2024, când cei implicați urmează să se prezinte din nou în fața magistraților.
După o perioadă de arest preventiv de mai bine de șase luni, Buzatu a fost plasat în arest la domiciliu în aprilie 2024, fiind ulterior plasat sub control judiciar. În acest stadiu, procesul continuă cu mai puține probe la dosar, însă alte elemente-cheie din investigație au fost păstrate.
Rămâne de văzut în ce măsură eliminarea acestor probe va influența decizia finală a instanței și dacă Dumitru Buzatu va fi condamnat pentru faptele de corupție care i se impută, potrivit News.ro.
