România se află într-un moment economic delicat. Deficitul bugetar a ajuns la 109,42 miliarde lei în primele zece luni ale anului 2024, ceea ce reprezintă 6,19% din Produsul Intern Brut (PIB).
Deficitul bugetar a depășit 100 de miliarde de lei. Această valoare semnificativ mai mare față de aceeași perioadă din 2023 (62,81 miliarde lei, adică 3,91% din PIB) subliniază o presiune tot mai mare asupra economiei și a bugetului statului.
Principalele cauze ale deficitului bugetar sunt creșterile semnificative ale cheltuielilor publice, inclusiv majorările salariale din sectorul public și creșterea punctului de pensie, care au dus la o expansiune a cheltuielilor de personal și de asistență socială.
În același timp, veniturile bugetare au crescut cu 13,1%, ajungând la 473,53 miliarde lei, datorită majorării contribuțiilor sociale, creșterii consumului și îmbunătățirii regimului fiscal în anumite sectoare. Totuși, aceste venituri nu au fost suficiente pentru a acoperi cheltuielile curente și pentru a reduce deficitul bugetar.
Cheltuielile totale ale statului au ajuns la 582,94 miliarde lei, înregistrând o creștere de 21%.
Cele mai mari presiuni sunt exercitate de cheltuielile cu personalul public (133,72 miliarde lei) și de asistența socială (185,53 miliarde lei), în timp ce cheltuielile pentru investiții au fost, în ciuda creșterii semnificative de 38,1%, insuficiente pentru a sprijini infrastructura în mod corespunzător.
Creșterea datoriei publice și dobânzile mai mari, care au ajuns la 32,86 miliarde lei, contribuie și ele la adâncirea deficitului fiscal.
Deficitul bugetar a ajuns la un nou prag istoric. Companiile privesc cu îngrijorare
În acest context, companiile din România sunt puse sub presiune, deoarece creșterea deficitului bugetar riscă să ducă la măsuri fiscale suplimentare în 2025, cum ar fi creșterea taxelor sau tăierea cheltuielilor, ceea ce ar putea afecta negativ economia.
În plus, incertitudinea politică și fiscală din această perioadă îngrijorează mediul de afaceri, iar încrederea în stabilitatea economică scade.
Potrivit studiului CONFIDEX, citat de EVZ, indicele de încredere al managerilor români este semnificativ mai scăzut decât media europeană, ceea ce reflectă teama că măsurile de ajustare fiscală ar putea avea un impact sever asupra companiilor și asupra economiei în ansamblu.
Economiștii atrag atenția că ajustările fiscale necesare pentru reducerea deficitului trebuie gestionate cu atenție pentru a minimiza efectele negative asupra creșterii economice. Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank, subliniază că în condițiile în care economia a crescut cu doar 0,8% în primele nouă luni ale anului 2024, impactul noilor măsuri fiscale ar putea fi unul devastator, având în vedere deja deficitul bugetar uriaș.
În această perioadă de incertitudine, doar 29% dintre antreprenorii români se declară optimiști cu privire la evoluția economică, în timp ce 37% sunt precauți și 34% privesc cu îngrijorare viitorul. Aceste date reflectă o stare de alertă generalizată în rândul companiilor, care se confruntă cu un climat economic tot mai instabil.