Deputatul Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) Ovidiu Ganţ, care este membru supleant în Comisia pentru revizuirea Constituţiei, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Sibiu, că grupul parlamentar al minorităţilor a formulat mai multe teze în baza cărora ar dori să se modifice Legea fundamentală.
Potrivit acestuia, prima dintre teze prevede introducerea în articolul 1 punctul 3 a Rezoluţiei de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, prin care a fost consfinţită Unirea.
„Aş începe cu o chestiune care nu vizează neapărat chestiuni concrete din Constituţie, ci articolul 1, punctul 3, o chestiune la care noi ţinem neapărat. De aici lipseşte un document fundamental, Rezoluţia de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918. Este un act fundamental care stă la baza statului român modern, un act care exprima, la vremea respectivă, voinţa românilor din Ardeal şi, parţial, Banat, dar care a răspuns şi intereselor saşilor din Transilvania. Aceştia, la 8 ianuarie 1919, s-au adunat la Mediaş şi au declarat deplina susţinere faţă de acest demers şi apartenenţa la Regatul României. Eu cred că amintirea acestui document este de maximă importanţă. România de azi arată aşa şi datorită acestui moment”, a declarat Ovidiu Ganţ.
În actuala Constituţie, articolul 1, punctul 3 prevede „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”, minorităţile dorind ca în acest articol, după menţionarea Revoluţiei, să se introducă şi Rezoluţia de la 1 decembrie 1918.
„România democratică şi-a ales data de 1 Decembrie ca sărbătoare naţională, or care e motivul pentru care a făcut-o? A făcut-o pentru că s-a produs acest eveniment şi s-a dat acea rezoluţie şi credem că e normal să apară în textul constituţional”, a afirmat Ganţ.
Întrebat dacă nu crede că o astfel de propunere ar putea stârni reacţii naţionaliste, Ganţ a declarat că nu este interesat de „asemenea discuţii”, ci de faptul ca „acest demers fundamental la vremea respectivă să îşi găsesască locul de drept în Constituţie”.
Prezentând şi alte teze formulate de către grupul parlamentar al minorităţilor, Ganţ a precizat că este necesară, în perspectiva regionalizării, existenţa unei Camere a Regiunilor.
„Dacă se constituie aceste regiuni, indiferent cum vor arăta ele, ar trebui să aibă o modalitate de a-şi arăta interesele şi politicile în forul legislativ, pe problematica lor. Nu pe politică externă, apărare sau alte chestiuni de genul acesta. E clar că trebuie să-şi exprime această politică şi a doua cameră a Parlamentului să fie o Cameră a Regiunilor”, a declarat Ganţ, care a adăugat că „fără acest mecanism important, regionalizarea rămâne un demers administrativ atârnat oarecum în aer şi fără substanţă”.
Ganţ a menţionat, de asemenea, că fără stabilirea de atribuţii clare ale regiunilor, care să poată lua decizii fără implicarea autorităţilor de la Bucureşti, regionalizarea ar fi un fel de „formă fără fond”.
