Posibila existență a unei crize, în care timpul este esențial, adaugă o brizanță deosebită situației. Echipe mixte, formate din specialiști aparținând de domenii diferite, diferențe de mentalitate între membrii echipei– spre exemplu în echipe internaționale, un mix între persoane situate diferit pe scară ierarhică – toate aceste lucruri complică și mai mult procesul decizional. Insă, toate aceste dezavantaje, date de complexitate, se pot transforma in avantaje, date de diversitate și puncte de vedere complementare, dacă procesul decizional este organizat astfel încât complexitatea problemei să fie redusă la parametrii importanți și competența fiecărui membru al echipei să fie luată in considerare și folosită. Exact aceste aspecte sunt definitorii pentru analiza SWOT. Ideea de bază a acestei metode decizionale este trecerea in revistă și studierea concomitentă a: punctelor forte (Strengths), punctelor slabe (Weaknesses), oportunităților (Opportunities) și amenințărilor (Threats). SWOT este un acronim al Strengths Weaknesses Opportunities Threats. In Project Management, analiza SWOT iși arată utilitatea în perioada de definire a proiectului, pentru analizarea ideilor, ex. rafinarea unui brainstorming, sau pe parcursul execuției, de exemplu în situații de criză, scrie PM Expert.
Analiza SWOT simplifică complexitatea unei probleme printr-o definire consecventă de contraste. Prin această rafinare, problema este redusă la caracteristicile definitorii, de structură. Necesitatea existenței contrastelor trebuie subliniată, pentru ca granițele dintre puncte forte si oportunități, respectiv puncte slabe și amenințări să fie respectate. Spre exemplu, când existența de reclamații este interpretată ca și amenințare din exterior si nu ca problemă internă de calitate, atunci analiza respectivă poate să nu mai fie corectă.
Citește întreg articolul pe PM Expert.
