Ideea este veche, chiar foarte veche, scrie Deutsche Welle. Încă din 1892 se vorbea la Leipzig despre crearea unui sistem de tuneluri pe sub centrul oraşului. Construcţia a fost împiedicată mai întâi de cele două războaie mondiale, mai apoi de situaţia financiară deficitară din fosta RDG. Ideea a fost scoasă din nou la lumină după reunificarea Germaniei. La mai mulţi ani după acest eveniment s-au semnat primele contracte de realizare a proiectului. Lucrările au început oficial la 9 iulie 2003. City-Tunnel trebuia să fie gata în 2009 şi să coste 572 de milioane de euro. Nu a fost chiar aşa.
Noua reţea de trasee subterane de transport se întinde pe 5,3 kilometri. S-a săpat din greu pentru a o realiza iar lucrările au întâmpinat tot mereu probleme, pentru că consistenţa solului a fost greşit estimată. În cele din urmă, construcţiile au durat cu patru ani mai mult decât se prevăzuse. Tunelul este acum gata de dare în folosinţă, după ce primele teste au fost încununate de succes. Autorităţile locale sunt fericite. „Este o zi bună pentru Leipzig, City-Tunnel va spori semnificativ atractivitatea oraşului”, spune Sven Morlok. Pentru ministrul regional al Economiei, megaproiectul reprezintă un impuls economic imens pentru întreaga regiune.
Deutsche Bahn, operatorul a şase linii noi de transport în comun, promite trenuri la fiecare cinci minute şi se aşteaptă în următorii ani la creşterea cu 30% a numărului de pasageri în regiunea Leipzig-Halle. Traseul subteran se întinde de la gara principală prin piaţa centrală a oraşului, via piaţa Wilhelm Leuschner, până la staţia Bayerischer Bahnhof. În total, există acum patru staţii noi subterane de transport în comun, plus alte două la suprafaţă.
Cea mai mare problemă a proiectului a fost explozia costurilor. Estimate la început la 572 de milioane de euro, acestea s-au ridicat în final la un miliard. Jumătate din sumă trebuie acoperită de landul Saxonia, ceea ce îi dă dureri de cap ministrului Economiei. La preluarea funcţiei, în 2009, el a moştenit şi proiectul City-Tunnel, inclusiv greşelile de calcul în ceea ce priveşte costurile. După o expertiză a Curţii de Conturi saxone, încă de la începutul lucrărilor s-au constatat necesităţi financiare suplimentare în valoare de 200 de milioane. Ministrul Morlok spune că aceşti bani ar fi trebuit încă de atunci incluşi în contractul de realizare a proiectului, ceea ce ar fi făcut ca landul să nu fie acum obligat să achite de unul singur factura.
Alte 200 de milioane de euro vor fi preluate de UE şi de bugetul federal, iar oraşul Leipzig are de plătit doar şapte milioane pentru întregul proiect. Nu toată lumea în oraş este mulţumită. Banii cheltuiţi astfel ar fi fost mai necesari în alte proiecte de infrastructură, susţine Felix Eckardt, cercetător ecologist şi şef al filialei regionale a BUND – Federaţia Germană pentru Mediul Înconjurător şi Protecţia Naturii. „City-Tunnel a înghiţit atâţia bani care ar fi putut fi folosiţi mult mai judicios în alte locuri în cadrul sistemului de transport în comun”, crede Eckardt. Exemple: extinderea reţelei de tramvaie şi autobuze, dar şi a rutelor pietonale şi pentru biciclişti, chiar dacă acestea din urmă sunt finanţate din alte surse.
Şi ecologiştii din parlamentul regional au criticat proiectul; ei ar fi vrut ca miliardul de euro folosit astfel să fi fost investit în reţeaua feroviară a regiunii. Treaba a fost însă făcută iar şefii de proiect jubilează. Noul City-Tunnel este considerat o inovaţie pe care în câţiva ani toată lumea din Saxonia o va îndrăgi. Ei cred că întreaga regiune economică din centrul Germaniei, cu nucleul Leipzig, va avea de profitat de pe urma noului proiect de transport: din punt de vedere economic, ecologic şi prin creşterea calităţii vieţii. Aşa se spune în videoclipurile de prezentare a noului tunel. Acesta este totuşi un motiv de bucurie, atât timp cât costurile lui nu au fost şi de această dată calculate greşit.
