Într-o perioadă în care recesiunea economică se adânceşte, tot mai mulţi oameni de afaceri se declară stupefiaţi de faptul că oamenii politici sunt preocupaţi mai mult de jocul electoral decât de problemele reale ale economiei.
Măsurile anticriză adoptate în România au fost evaluate cu nota 1,3, pe o scară de la 1 la 9, fiind printre cele mai ineficiente din lume, potrivit institutului de cercetare economică CESifo Group. Mediul de afaceri a solicitat chiar renunţarea la “măsurile anticriză”, care s-au dovedit nefolositoare sau chiar dăunătoare pentru economia românească – impozitul minim sau nedeductibilitatea TVA la achiziţia de autoturisme.
Chiar dacă s-au făcut prea puţine lucruri pentru economia reală într-un an de criză, comunitatea de afaceri din România a contribuit, totuşi, la transpunerea în acte normative a unor recomandări cu efecte pozitive în economie.
Între aceşti paşi înainte se numără prefinanţarea şi accesul mai simplu la fonduri europene, comasarea şi eliminarea unui număr de taxe şi impozite, scutirea de contribuţii pentru şomajul tehnic, reducerile de cheltuieli în sectorul bugetar şi, recent, lansarea în dezbatere publică a legii holdingului.
Oamenii de afaceri reuniţi în proiectul Guvernul Privat vor căuta în această toamnă soluţii pentru principalele probleme ale economiei româneşti – blocajul în privinţa creditării, lipsa de soluţii de finanţare pentru firmele mici şi mijlocii, lipsa de susţinere a iniţiativelor antreprenoriale, accentuarea dezechilibrelor de pe piaţa muncii şi gradul extrem de scăzut de accesare a fondurilor europene.
Scrisoare către Business Standard
Pentru a avea rezultate reale în urma proiectului Guvernul Privat, extraordinar de important şi interesant dealtfel, trebuie să avem un dialog cu nişte oameni interesaţi de problemele noastre şi capabili să le înţeleagă. Cu cine discutăm noi în acest proiect? Ce au înţeles politicienii din păsurile şi recomandările noastre? Cât sunt ei dispuşi să le aplice, chiar foarte bune fiind? Mă tem că nu le vor aplica niciodată! Şi nu le vor aplica atâta timp cât nu văd în aceste proiecte un beneficiu personal sau de partid. Nu mai am de gând să dialoghez cu nişte inşi care nu au minimum necesar de idei de management macroeconomic. Care este targetul lor? Care este dead-line-ul lor? Ce se întâmplă în cazul neîndeplinirii acestor proiecte? Cine şi cum răspunde? Şi nu în ultimul rând, cât de pregătiţi sunt? Ce realizări ante-guvernare îi recomandă pentru aceste posturi? Constat pe zi ce trece că oamenii de la putere nu au nimic în comun cu urgenţele ţării, incluzând aici şi mediul de afaceri.
Vor veni la emisiunile TV, vor asculta aparent interesaţi ceea ce le transmit oamenii de afaceri şi după aceea vor pleca în flash‑urile mass‑mediei, dând declaraţii despre vreun proiect de lege care nu va avea niciun efect. Iar noi vom rămâne să aflăm că avem cele mai scumpe autostrăzi din lume care vor fi terminate la calendele greceşti şi care se vor închide peste o săptămână de la darea lor în folosinţă din cauze imputabile… destinului. Altfel, noi avem grijă să plătim toate taxele şi impozitele, toţi furnizorii la timp. Încă o mai putem face! Pentru cât timp? Greu de răspuns. Încercaţi un business-plan în toată incertitudinea asta în care trăim şi veţi vedea câte constante vor mai rămâne… constante.
> Felix Pătrăşcanu
