Declaraţia recentă a premierului interimar de la Chişinău, Natalia Gherman, cu privire la necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare este o recunoaştere oficială a faptului că Republica Moldova se află într-o gravă recesiune economică, afirmă experţii în domeniu.
Situaţia a fost generată de criza din sectorul bancar, dar şi de lipsa măsurilor eficiente din partea autorităţilor, iar această stare de fapt va avea efecte pe termen lung, susţin analiştii economici, potrivit Radio Chişinău.
Natalia Gherman a anunţat miercuri suspendarea temporară a unor cheltuieli ale administraţiei publice centrale, precum investiţiile sau achiziţionarea unor mărfuri şi servicii, în contextul crizei guvernamentale şi al amânării misiunii Fondului Monetar Internaţional la Chişinău. Guvernul va mai opera doar ”cheltuieli de personal (salariile), cheltuieli de regie şi alte cheltuieli fără de care instituţiile statului nu ar mai putea funcţiona”.
Această situaţie înseamnă, de fapt, o recunoaştere oficială a crizei economice în care se află Republica Moldova, este de părere expertul economic al IDIS Viitorul, Sergiu Gaibu.
”Este criză economică generală compusă din mai mulţi factori, inclusiv sectorul financiar-bancar, dar eu aş accentua mai curând factorii decizionali, fiindcă, la momentul actual, practic, toate instituţiile iau măsuri minime. Lucrurile se vor agrava. Sunt necesare o serie de lucruri care au fost amânate, cum ar fi majorarea tarifelor. Probabil că Banca Naţională va trebui, totuşi, să relaxeze politica monetară, ceea ce înseamnă inflaţie”, a declarat Sergiu Gaibu.
Cauza principală a crizei este legată de aspectul devalizării Băncii de Economii, iar povara întoarcerii banilor ar putea fi pusă pe umerii populaţiei, a atenţionat şi expertul Alexandru Fală. ”Dacă se activează garanţiile de stat, şi cred că aşa va fi, înseamnă că împrumutul acordat de Banca Naţională celor trei bănci va fi restituit de guvernul Republicii Moldova. Ceea ce înseamnă că noi o să trebuiască să plătim impozite ca să întoarcem banii Băncii Naţionale. Pe noi ne aşteaptă timpuri foarte grele”, a estimat Alexandru Fală.
De la începutul acestui an, exporturile au scăzut cu aproximativ 17%, importurile cu circa 20%, precum şi remitenţele cu 28%, factori care, pe fundalul crizei economice, au generat deficienţe majore în bugetul de stat.
Experţii în economie anticipează intrarea Republicii Moldova în incapacitate de plată până în luna noiembrie 2015. Treptat, potrivit acestora, nu vor mai putea fi achitate pensiile şi salariile. Chiar dacă un nou guvern proeuropean va fi învestit rapid, negocierile cu FMI abia dacă vor fi reluate în luna octombrie. De regulă, acestea durează 3-4 săptămâni, iar după semnarea unui nou memorandum, banii nu vin imediat, după cum notează Deutsche Welle.