Din primele 20 cele mai lichide acţiuni azi la bursă, cinci au reuşit până la urmă să termine pe verde. Este vorba de însăşi Bursa de Valori Bucureşti (BVB) +6,41%, Banca Transilvania (TLV, +0,59%), Azomureş (AZO, +1,15%), Transelectrica (TEL, +3,66%) şi Farmaceutica Remedia (RPH, +1,45%).
Panica a dus la una dintre cele mai mari lichidităţi ale anului (obţinută numai din tranzacţiile din piaţa regulată), de 138 milioane de lei (peste 33 de milioane de euro).
Cele mai mari pierderi înregistrate de companiile lichide au fost înscrise în dreptul Oltchim (-15%), SIF Muntenia (-14,34%), Baca Comercială Carpatica (-9,24%), SIF Banat Crişana (-6%).
Din start indicii au pierdut până aproape de 4%, după 10 minute de tranzacţii în valoarea de 3 mil. euro, o lichiditate care alteori era obţinută în câteva ore, sau chiar în cele mai sărace zile. Asia închisese pe roşu, luată de valul dezamăgirilor transatlantice potrivit cărora banca Centrală Europeană nu cumpără mai hotărâtă obligaţiunile ţărilor celor mai vizate de faliment în prezent, Italia şi Spania.
Apoi, bursele europene au şocat cu un raliu, dar creşterile de circa 1% (DAX – ul german) şi-au consumat rapid combustibilul. Încă înainte de ora 11, ora Bucureştiului, se făceau auzite speculaţiile conform cărora deciziile din aceată seară ale Rezervei Federale vor fi favorabile pieţei. Banca Centrală Europeană începuse să cumpere din nou obligaţiunile Italiei şi Spaniei.
Mai sceptici, brokerii români nu aveau încredere în nici o perspectivă. Panica obtura orice perspectivă, pe orice termen. „Deocamdată panica este cea care dictează pe piaţă. Se vinde tot, fără discernământ“, declara Mihai Chişu, de la IFB Finwest. „Este greu de întezărit ce se va întâmpla luna viitoare, dacă nu ştim ce se va întâmpla până diseară. Mai ales când nici marii strategi care sunt la cârma economiei mondiale nu găsesc soluţii“, spunea Marcel Murgoci, de la Estinvest. „Grecia se chinuie de un an şi nu şi-a schimbat perspectivele. La ce ne putem aştepta noi acum? Datoriile istorice se pot re-eşalona, se pot găsi şi alte soluţii pentru ele, dar nu se găsesc pentru datoriile curente“, adauga Rareş Nilaş, de la BT Securities. „Nu se poate poate spune ce urmează. Investitorii s-au plicitisit de declaraţii şi de soluţii temporare“, completa Răzvan Paşol, de la Intercapital Invest.
La prânz au fost activate măsurile de urgenţă prevăzute de regulamentele Bursei. Pentru SIF1, SIF5 şi BRK a fost extinsă limita de variaţie majorată la 25%, după ce au fost depţite limitele de control de 15%. Cotaţia SIF Oltenia (SIF5) coborâse cu 22,9%, ca apoi să revină la -15%, acolo unde ar fi limita normală de variaţie pentru această acţiune.
La Cotroceni se constituia „troica ad-hoc“, Băsescu – Isărescu – Ionuţ Dumitru (econiomistul şef al Raiffesisen bank şi şeful Consiliului Fiscal).
După prânz, bursele europene au atins minimul ultimilor doi ani, din cauza temerilor privind reintrarea mai multor mari economii ale lumii în recesiune şi a scepticismului legat de capacitatea guvernelor de a opri criza, potrivit Reuters.
Tranzacţiile futures pe indicele american Dow Jones Induatrial (DJIA) căzuseră sub suportul indicelui, de la 10.800 de puncte, atrăgând prăbuşirea burselor europene, singurele deschise la acele ore. După ce contractele la termen pe DJIA a urcat peste pragul suport, toate pieţele europene au început să-şi revină.
Comentarii din timpul zilei:
Mai înainte, cele mai lichide acţiuni de la BVB şi-au înjumătăţit pierderile, o parte dintre ele cochetând chiar cu verdele, după ce cu o oră în urmă testau minimele de variaţie.
Astfel, la ora 14.15, Fondul Proprietatea înregistra o scădere de doar 2,7%, faţă de minima de 13%. SIF-urile, care au trecut printr-o decizie de mărire a limitei de variaţie de la 15% la 25%, după ce rămăseseră fără cumpărători, au acum pierderi de doar 7%.
Dezastrul de la Bucureşti: BVB are cele mai mari scăderi din Europa
Bursa de la Bucureşti era în cădere cu 11,69% la ora 12:30, înregistrând cea mai abruptă corecţie din Europa, în timp ce pieţele din Europa Centrală şi de Est suferă şi ele pierderi masive, pe fondul turbulenţelor globale.
În regiune, bursa de la Praga este în scădere cu circa 6,75%, iar piaţa poloneză coboară cu 4,24%, potrivit datelor adunate între orele 12:30 şi 13:00. Bursa de la Budapesta scade cu 4,76%, iar piaţa din Bulgaria a pierdut 4,8%.
Piaţa slovenă se duce în jos cu 5,67%, iar bursa din Slovacia face notă discordantă şi urcă cu 0,21%.
Bursa de la Viena scade cu peste 5,7%, în timp ce indicele FTSEurofirst 300 al pieţelor dezvoltate din Europa este în declin cu aproape 3%, după un minim al şedinţei la minus 5%.
Bursa de la Zagreb este în coborâre cu 4,67%, iar piaţa de la Belgrad scade cu 7,48%. La Moscova, indicele MICEX denominat în ruble este în scădere cu 4,58%, iar indicele RTS denominat în dolari a pierdut 8,87%.
După un start indecis, cele mai lichide acţiuni de la bursă au coborât puternic. Iar în urmă cu câteva momente, cele cinci SIF-uri au atins limita minimă de -15% scădere într-o zi.
După ce BVB a decis majorarea limitelor de variaţie ale SIF5 şi BRK, cotaţia SIF Oltenia a coborât cu 22,9%, ca apoi să revină la -15%, acolo unde ar fi limita normală de variaţie pentru această acţiune.
Indicele general, BET-C, era cu 11,02% sub închiderea de luni, iar indicele SIF-urilor şi al acţiunilor Fondului Proprietatea era în cădere cu 13% în jurul orei 12:18.
Limita inferioară de variaţie pentru SIF 5 setată la 25%. Limita inferioara de variatie pentru BRK setata la 25%.
După ce BVB a decis majorarea limitelor de variaţie ale SIF5 şi BRK, cotaţia SIF Oltenia a coborât cu 22,9%, ca apoi să revină la -15%, acolo unde ar fi limita normală de variaţie pentru această acţiune.
După primele două oră de tranzacţionare la BVB, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 11,23%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 12,07% sub referinţă.
Indicele extins, BET-XT, se plasa cu 11,58% sub nivelul de luni.
Amplificarea corecţiilor a fost însoţită de creşterea volumelor de acţiuni tranzacţionate. Rulajul Bursei era de 66,5 milioane lei (15,67 milioane euro) la ora 12:00.
Cele mai tranzacţionate erau acţiunile Fondului Proprietatea, a căror cotaţie a picat cu 11,13%, la 0,4 lei, cel mic nivel de la listare. Jucătorii au tranzacţionat acţiuni FP de 42,34 milioane lei. Titlurile SIF sunt şi ele în cădere, cu procentaje cuprinse între 12,7% şi 14,96%.
În deschidere, Bursa de la Bucureşti pierdea 4%. După primele 9 minute de la deschidere deja se vânduseră acţiuni de peste 3 milioane de euro. Altădată această lichiditate nu se strânge decât în într-o jumătate de zi. Cel mai vîndut: Fondul Proprietatea.
Retrogradarea SUA de către S&P şi arătat efectele în prima zi de tranzacţionare a săptămânii. După ce bursele asiatice şi europene au închis cu pierderi semnificative, a venit şi rândul New York-ului să o ia la vale.
Indicele Dow Jones Industrial Averege (DJIA) a căzut cu 5,55% sau 634 de puncte până la 10.809 puncte, aproape de pragul de 10.800, în timp ce indicele S&P 500 a căzut
cu 6,66% sau 80 de puncte la 1.119. Indicele composit Nasdaq a picat cu 6,9%.
Aceasta este cea mai mare cădere înregistrată într-o singură zi de la apogeul crizei financiare în 2008 şi pe locul şase în termeni absoluţi (634 pct.) din istoria NYSE.
Cele mai mari pierderi au fost înregistrate de instituţiile financiare. Bank of America a pierdut 20,3%, Citigroup 16,4%, Morgan Stanley 14,4%, JPMorgan Chase 9,4%.
Investitorii s-au refugiat în activele considerate mai puţin riscante precum aurul şi, paradoxal, bondurile americane. Aurul a atins noi recorduri la 1718 dolari/uncia (+4,2%) şi 1211 euro/uncia, în timp ce randamentele la obligaţiunile trezoreriei americane au scăzut.
Bursa americană a deschis şedinţa de tranzacţionare de luni în scădere, ca urmare a celei mai mari scăderi săptămânale a Standard & Poor’s 500 din 2008 încoace, pe fondul îngrijorării că înrăutăţirea ratingului de credit de către S&P ar putea agrava încetinirea economică, potrivit Bloomberg.
Astfel, S&P 500 s-a redus cu 2,1%, după ce a pierdut 7,2% săptămâna trecută, în timp ce indicele industrial Dow Jones a pierdut 1,7%.
Una dintre cele mai mari agenţii de evaluare financiară din lume, Standard & Poor’s, a redus vineri ratingul Statelor Unite, de la AAA la AA+, pentru prima dată în istorie.
Agenţia a explicat că planul de consolidare fiscală adoptat de Congres nu merge suficient de departe şi că există în continuare temeri privind deficitul bugetar.
„Pe plan mai amplu, scăderea ratingului reflectă părerea noastră că eficienţa, stabilitatea şi predictibilitatea politicii americane şi instituţiilor politce s-au depreciat într-o perioadă de provocări economice şi fiscale”, şi-a argumentat S&P decizia.
