Estimările includ pagubele cauzate reţelelei de drumuri, locuinţelor, fabricilor şi altor elemente de infrastructură. Suma care poate ajunge la peste 300 de miliarde de dolari eclipsează costurile de 100 de miliarde de dolari ale cutremurul Kobe din 1995, cel mai costisitor de până acum.
La valoarea maximă, pierderile ar totaliza 6% din Produsul Intern Brut al ţării.
Cifra înaintată de guvern nu include pierderile rezultate din oprirea activităţii economice, ca urmare a întreruperii alimentării cu energie, sau impactul mai amplu al crizei de la centrala nucleară de la Fukushima.
„Impactul sistării alimentării cu energie va fi probabil semnificativ”, a declarat reporterilor directorul de analiză macroeconomică al cancelariei premierului, Fumihira Nishizaki.
Într-o conferinţă de presă separată, un membru al conducerii Băncii Japoniei a reluat angajamentul instituţiei de a lua măsurile necesare pentru susţinerea economiei, a treia ca mărime din lume. În primele zile, banca a introdus mii de miliarde de yeni în piaţa financiară niponă şi a accelerat programul de achiziţie de active.
Totodată, vineri, instituţia, împreună cu bănci centrale din alte state membre G7, au intervenit coordonat pe piaţa valutară pentru a opri aprecierea yenului, ce ameninţa să destabilizeze economia niponă, dependentă de exporturi.
