2007. Grupul spaniol Martinsa Fadesa își deschidea o filială în România în 2006 și începe să cumpere terenuri în jurul Bucureștiului ș Bacăului. Proiectele anunțate în 2007, care ar fi înghițit miliarde de euro, trebuiau să aibă în total 7.600 de apartamente.
2008. Britanicii de la European Future Group urmau să înceapă construcțiile la un proiect de 1,9 miliarde de euro cu 6.500 de locuințe, pe o perioadă de șapte ani. Criza le pune capac, iar în 2009 intră în faliment.
2008. Israelienii de la Ram Global Group au anunțat un proiect de 1.300 de locuințe în cartierul Titan. În luna iulie a acestui an, Alpha Bank a cerut insolvența firmei prin care trebuia construit un proiect pentru care s-a anunţat o investiţie de 140 de milioane de euro.
Aceastea sunt doar câteva exemple de proiecte care nu vor prinde contur pe harta Bucureştiului. Cernuţi prin sita crizei, au rămas în piaţă dezvoltatorii care au tăiat din suprafețele apartamentelor şi care profită de cele două mâini de ajutor date de autorități: programul Prima Casă, lansat în iunie 2009, şi ordonanța care reduce TVA la 5% din decembrie 2008.
De anul trecut însă, investitorii români au început să-și arate intersul pentru construcția de locuințe low-cost, luând ca model cartierul Militari Residence.
Se vor construi noile mii de apartamente?
După tăvălugul de insolvențe și falimente, aceasta e o întrebare pe care orice potențial cumpărător o pune.
„Nu pot să estimez dacă toate aceste mii de apartamente vor fi finalizate. Mai mult ca sigur este vorba de dezvoltatori care vor construi pe faze, ţinând cont de condiţiile din piaţa de astăzi. Dacă dezvoltatorii au proiectele adaptate la cerere şi o echipă bună de vânzări, pot vinde cu siguranţă câteva sute pe an, din fiecare proiect. Ceea ce inseamnă că dacă anul următor nu se schimbă fundamental piaţa, putem vedea aceste planuri concretizate pe termen mediu, de trei, cinci ani”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Valentin Ilie, CEO Coldwell Banker Affiliates of Romania.
